7 definiții pentru cioplit (s.n.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CIOPLÍT s. n. Faptul de a (se) ciopli.V. ciopli.

CIOPLÍT s. n. Faptul de a (se) ciopli.V. ciopli.

cioplit1 sn [At: DA ms / Pl: ~uri / E: ciopli] 1-15 Cioplire (1-15).

CIOPLÍT s. n. Faptul de a ciopli; cioplire. Cioplitul bîrnelor.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CIOPLÍT s. 1. v. cioplire. 2. v. sculptare.

CIOPLIT s. 1. cioplire, strujire, strujit. (~ al unui lemn cu barda.) 2. cioplire, săpare, săpat, sculptare, sculptat, tăiat, tăiere, (înv.) săpătură. (~ al unui bloc de marmură.)

Intrare: cioplit (s.n.)
  • silabație: cio-plit info
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cioplit
  • cioplitul
  • cioplitu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • cioplit
  • cioplitului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cioplitsubstantiv neutru

  • 1. Faptul de a (se) ciopli. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: cioplire
    • format_quote Cioplitul bârnelor. DLRLC
etimologie:
  • vezi ciopli DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.