7 definiții pentru cioplit (s.n.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cioplit1 sn [At: DA ms / Pl: ~uri / E: ciopli] 1-15 Cioplire (1-15).

CIOPLÍT s. n. Faptul de a (se) ciopli.V. ciopli.

CIOPLÍT s. n. Faptul de a (se) ciopli.V. ciopli.

CIOPLÍT s. n. Faptul de a ciopli; cioplire. Cioplitul bîrnelor.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cioplít s. n. (sil. -plit)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CIOPLÍT s. 1. v. cioplire. 2. v. sculptare.

CIOPLIT s. 1. cioplire, strujire, strujit. (~ al unui lemn cu barda.) 2. cioplire, săpare, săpat, sculptare, sculptat, tăiat, tăiere, (înv.) săpătură. (~ al unui bloc de marmură.)

Intrare: cioplit (s.n.)
  • silabație: cio-plit
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cioplit
  • cioplitul
  • cioplitu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • cioplit
  • cioplitului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cioplit (s.n.)

  • 1. Faptul de a (se) ciopli.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: cioplire un exemplu
    exemple
    • Cioplitul bârnelor.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi ciopli
    surse: DEX '98 DEX '09