15 definiții pentru scrânteală sclinteală scrinteală


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SCRÂNTEÁLĂ, scrânteli, s. f. 1. Scrântitură. 2. Fig. Tulburare a minții; nebunie, țicneală. – Scrânti + suf. -eală.

SCRÂNTEÁLĂ, scrânteli, s. f. 1. Scrântitură. 2. Fig. Tulburare a minții: nebunie, țicneală. – Scrânti + suf. -eală.

sclintea sf vz scrânteală

scrintea sf vz scrânteală

SCRÎNTEÁLĂ, scrînteli, s. f. Deplasare a unui os din articulația lui; luxație. ♦ Fig. (Uneori precizat prin «la cap») Tulburare a minții, nebunie, țicneală. Avînd oleacă de scrînteală la cap, putea cășuna cine știe ce supărare prin vorbele lui nechibzuite. VORNIC, P. 225.

scrinteală f. 1. ieșirea unui os din cavitatea sa; 2. fig. greșală.

scrînteálă f., pl. elĭ. Acțiunea de a scrînti. Rezultatu scrîntiriĭ, scrintitură. Fig. A da de scrînteală (pe cineva), a-l duce la scrînteală, a-l face s’o pățească, să i se întîmple ceva răŭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

scrânteálă s. f., g.-d. art. scrântélii; pl. scrântéli

scrânteálă s. f., g.-d. art. scrântélii; pl. scrântéli


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SCRÂNTEÁLĂ s. 1. v. luxație. 2. v. entorsă.

SCRÂNTEÁLĂ s. v. alienare, alienație, boală, mintală, demență, nebunie, sminteală, smintire, țicneală.

scrîntea s. v. ALIENARE. ALIENAȚIE. BOALĂ MINTALĂ. DEMENȚĂ. NEBUNIE. SMINTEALĂ. SMINTIRE. ȚICNEALĂ.

SCRÎNTEA s. (MED.) deplasare, dezarticulare, dezarticulație, dislocare, luxare, luxație, scrîntire, scrîntitură, sucire, (rar) răsucire, sucitură, torsiune, (prin vestul Munt.) proclinteală, proclintire. (~ osului humeral.)


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

scrânteală, scrânteli s. f. nebunie, țicneală, zăpăceală

Intrare: scrânteală
scrânteală substantiv feminin
substantiv feminin (F54)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scrântea
  • scrânteala
plural
  • scrânteli
  • scrântelile
genitiv-dativ singular
  • scrânteli
  • scrântelii
plural
  • scrânteli
  • scrântelilor
vocativ singular
plural
sclinteală
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
scrinteală substantiv feminin
substantiv feminin (F54)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scrinteală
  • scrinteala
plural
  • scrinteli
  • scrintelile
genitiv-dativ singular
  • scrinteli
  • scrintelii
plural
  • scrinteli
  • scrintelilor
vocativ singular
plural