opțiuni
  • info

O definiție pentru pustiat

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PUSTII, pustiesc, vb. IV. 1. Tranz. A preface locuri fertile sau populate în locuri pustii; a devasta. 2. Refl. (Pop.) A se refugia, a se izola; a pribegi. 3. Tranz. A părăsi pe cineva sau ceva, a lăsa pustiu. – Din pustiu.

PUSTII, pustiesc, vb. IV. 1. Tranz. A preface locuri fertile sau populate în locuri pustii; a devasta. 2. Refl. (Pop.) A se refugia, a se izola; a pribegi. 3. Tranz. A părăsi pe cineva sau ceva, a lăsa pustiu. – Din pustiu.

Intrare: pustiat
pustiat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pustiat
  • pustiatul
  • pustiatu‑
  • pustiată
  • pustiata
plural
  • pustiați
  • pustiații
  • pustiate
  • pustiatele
genitiv-dativ singular
  • pustiat
  • pustiatului
  • pustiate
  • pustiatei
plural
  • pustiați
  • pustiaților
  • pustiate
  • pustiatelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pustii, pustiescverb

    • format_quote Au pustiit și au sărăcit biata țară. SADOVEANU, O. VII 8. DLRLC
    • format_quote Cînd astă negură de turci va prăda și va pustii țara, pe ce vei domni măria-ta? NEGRUZZI, S. I 140. DLRLC
    • format_quote Arde și pustiește orașul Nicopoli. BĂLCESCU, O. I 195. DLRLC
    • format_quote figurat Pretutindeni, suflarea de foc a toamnei pustiise viața. SADOVEANU, O. I 445. DLRLC
    • format_quote S-a ivit pe culme Toamna, Zîna melopeelor... Apoi pleacă mai departe Pustiind cărările Cu alai de frunze moarte Să colinde zările. TOPÎRCEANU, B. 52. DLRLC
    • diferențiere (Case, localități, terenuri etc.) A transforma în pustiu prin distrugere. NODEX
  • 2. reflexiv popular A se refugia, a se izola. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: izola pribegi refugia
    • format_quote Făcut-au rînduiala ca să mănînce ei pînea pe care o muncim noi... De aceea s-au pustiit Roșculeștii la Letca; de aceea m-am rătăcit eu aici. Căutăm dreptatea. SADOVEANU, P. M. 30. DLRLC
    • format_quote Să mă pustiesc de prin ținuturile acestea. RETEGANUL, P. II 56. DLRLC
    • 2.1. rar A se izola, a se retrage în singurătate. DLRLC NODEX
      sinonime: însingura
      • format_quote Iau lumea-n cap și mă pustiesc undeva să nu-mi rămîie nici numele. VORNIC, P. 101. DLRLC
      • format_quote În acest loc încîntat unde îmi place mie să mă pustiesc. SADOVEANU, V. F. 14. DLRLC
  • 3. tranzitiv A părăsi pe cineva sau ceva, a lăsa pustiu. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: abandona lăsa părăsi
    • format_quote Bieții oameni stau să pustiască satul din lipsa apei. RETEGANUL, P. I 25. DLRLC
    • format_quote reflexiv pasiv Așezări nu sînt; numai undeva, în fund, poate s-a clădit în vara asta o stînă, care se va pustii la iarnă, rămînînd cu amintirea focurilor de sară. SADOVEANU, O. A. II 198. DLRLC
  • 4. intranzitiv A se pierde printre străini; a fi departe de locurile natale. NODEX
etimologie:
  • pustiu DEX '09 DEX '98 NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.