13 definiții pentru puhoi (vb.)
din care- explicative (8)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PUHOI2, pers. 3 puhoiește, vb. IV. Intranz. (Despre ape curgătoare sau de ploaie) A curge în cantitate mare, cu repeziciune și forță; a se revărsa cu putere, a inunda. ♦ Fig. (Rar; despre oameni) A năvăli, a invada. – Din puhoi1.
PUHOI2, pers. 3 puhoiește, vb. IV. Intranz. (Despre ape curgătoare sau de ploaie) A curge în cantitate mare, cu repeziciune și forță; a se revărsa cu putere, a inunda. ♦ Fig. (Rar; despre oameni) A năvăli, a invada. – Din puhoi1.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
puhoi2 [At: BUDAI-DELEANU, Ț. 369 / V: (reg) poh~, ~hăi, (cscj) ~ia, (înv) puvoi / Pzi: ~ește / E: puhoi1] 1 vi (D. ape curgătoare) A curge în cantitate mare, năvalnic. 2 vi (Pex) A inunda cu forță, luând totul în cale Si: a se revărsa. 3 vt(a) (Rar; d. oameni) A invada. 4 vi (Reg; d. pământ) A se prăvăli (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PUHOI2, puhoiesc, vb. IV. Intranz. (Rar; despre ape curgătoare) A curge în cantitate mare, năvalnic, ca un puhoi; a se revărsa, a inunda. Pîrîul din zăvoiul cu plopi și cu sălcii... a puhoit peste țărmuri, s-a revărsat în cartierele calice, a măturat cîteva coșare, bojdeuci, pătule și garduri. C. PETRESCU, O. P. II 157. ◊ Fig. Au puhoit oameni streini și s-a lățit mare zvon și mare frămîntare și mare uimire. C. PETRESCU, R. DR. 238.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
A PUHOI pers. 3 ~iește intranz. 1) (mai ales despre ape) A curge puhoaie. 2) fig. rar (despre persoane) A da năvală; a veni puhoi. /Din puhoi
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
pohoi2 v vz puhoi2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
puhăi6 v vz puhoi2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
puhoia v vz puhoi2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
puvoi2 v vz puhoi2[1] corectat(ă)
- În original: povoi2 v vz puhoi1 — cata
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
puhoi1 (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 sg. puhoiește, 3 pl. puhoiesc, imperf. 3 sg. puhoia; conj. prez. 3 să puhoiască
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
puhoi (a ~) vb., ind. prez. 3 sg. puhoiește, imperf. 3 sg. puhoia; conj. prez. 3 să puhoiască
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
puhoi vb., ind. prez. 3 sg. puhoiește, imperf. 3 sg. puhoia; conj. prez. 3 sg. și pl. puhoiască
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PUHOIA vb. v. deborda, revărsa.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
puhoia vb. v. DEBORDA. REVĂRSA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
verb (V408) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
— | — | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | — | — | — | — | — | |
a II-a (tu) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) | — | — | — | — | — | |
a II-a (voi) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (V213) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
— | — | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | — | — | — | — | — | |
a II-a (tu) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) | — | — | — | — | — | |
a II-a (voi) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
substantiv neutru (N66) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
puhoiverb
- 1. (Despre ape curgătoare sau de ploaie) A curge în cantitate mare, cu repeziciune și forță; a se revărsa cu putere. DEX '09 DLRLC
- Pîrîul din zăvoiul cu plopi și cu sălcii... a puhoit peste țărmuri, s-a revărsat în cartierele calice, a măturat cîteva coșare, bojdeuci, pătule și garduri. C. PETRESCU, O. P. II 157. DLRLC
-
- Au puhoit oameni streini și s-a lățit mare zvon și mare frămîntare și mare uimire. C. PETRESCU, R. DR. 238. DLRLC
-
-
etimologie:
- puhoi DEX '09