13 definiții pentru puhoi (vb.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PUHOI2, pers. 3 puhoiește, vb. IV. Intranz. (Despre ape curgătoare sau de ploaie) A curge în cantitate mare, cu repeziciune și forță; a se revărsa cu putere, a inunda. ♦ Fig. (Rar; despre oameni) A năvăli, a invada. – Din puhoi1.

PUHOI2, pers. 3 puhoiește, vb. IV. Intranz. (Despre ape curgătoare sau de ploaie) A curge în cantitate mare, cu repeziciune și forță; a se revărsa cu putere, a inunda. ♦ Fig. (Rar; despre oameni) A năvăli, a invada. – Din puhoi1.

puhoi2 [At: BUDAI-DELEANU, Ț. 369 / V: (reg) poh~, ~hăi, (cscj) ~ia, (înv) puvoi / Pzi: ~ește / E: puhoi1] 1 vi (D. ape curgătoare) A curge în cantitate mare, năvalnic. 2 vi (Pex) A inunda cu forță, luând totul în cale Si: a se revărsa. 3 vt(a) (Rar; d. oameni) A invada. 4 vi (Reg; d. pământ) A se prăvăli (1).

PUHOI2, puhoiesc, vb. IV. Intranz. (Rar; despre ape curgătoare) A curge în cantitate mare, năvalnic, ca un puhoi; a se revărsa, a inunda. Pîrîul din zăvoiul cu plopi și cu sălcii... a puhoit peste țărmuri, s-a revărsat în cartierele calice, a măturat cîteva coșare, bojdeuci, pătule și garduri. C. PETRESCU, O. P. II 157. ◊ Fig. Au puhoit oameni streini și s-a lățit mare zvon și mare frămîntare și mare uimire. C. PETRESCU, R. DR. 238.

A PUHOI pers. 3 ~iește intranz. 1) (mai ales despre ape) A curge puhoaie. 2) fig. rar (despre persoane) A da năvală; a veni puhoi. /Din puhoi

pohoi2 v vz puhoi2

puhăi6 v vz puhoi2

puhoia v vz puhoi2

puvoi2 v vz puhoi2[1] corectat(ă)

  1. În original: povoi2 v vz puhoi1 cata

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

puhoi1 (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 sg. puhoiește, 3 pl. puhoiesc, imperf. 3 sg. puhoia; conj. prez. 3 să puhoiască

puhoi (a ~) vb., ind. prez. 3 sg. puhoiește, imperf. 3 sg. puhoia; conj. prez. 3 să puhoiască

puhoi vb., ind. prez. 3 sg. puhoiește, imperf. 3 sg. puhoia; conj. prez. 3 sg. și pl. puhoiască

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PUHOIA vb. v. deborda, revărsa.

puhoia vb. v. DEBORDA. REVĂRSA.

Intrare: puhoi (vb.)
verb (V408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • puhoi
  • puhoire
  • puhoit
  • puhoitu‑
  • puhoind
  • puhoindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • puhoiește
(să)
  • puhoiască
  • puhoia
  • puhoi
  • puhoise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • puhoiesc
(să)
  • puhoiască
  • puhoiau
  • puhoi
  • puhoiseră
verb (V213)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • puhoia
  • puhoiere
  • puhoiat
  • puhoiatu‑
  • puhoind
  • puhoindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • puhoia
(să)
  • puhoieze
  • puhoia
  • puhoie
  • puhoiase
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • puhoia
(să)
  • puhoieze
  • puhoiau
  • puhoia
  • puhoiaseră
substantiv neutru (N66)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • puvoi
  • puvoiul
  • puvoiu‑
plural
  • puvoaie
  • puvoaiele
genitiv-dativ singular
  • puvoi
  • puvoiului
plural
  • puvoaie
  • puvoaielor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

puhoiverb

  • 1. (Despre ape curgătoare sau de ploaie) A curge în cantitate mare, cu repeziciune și forță; a se revărsa cu putere. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Pîrîul din zăvoiul cu plopi și cu sălcii... a puhoit peste țărmuri, s-a revărsat în cartierele calice, a măturat cîteva coșare, bojdeuci, pătule și garduri. C. PETRESCU, O. P. II 157. DLRLC
    • 1.1. figurat rar Despre oameni: invada, năvăli. DEX '09
      • format_quote Au puhoit oameni streini și s-a lățit mare zvon și mare frămîntare și mare uimire. C. PETRESCU, R. DR. 238. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.