3 definiții pentru neiscusit
Explicative DEX
neiscusit a. fără iscusință.
ISCUSIT adj. 1 p. ISCUSI ¶ ¶ C. NEISCUSIT ¶ 2 Dibaciu, îndemînatec, ager, priceput, isteț: peste ce profesor înțelept și ~ a dat! (CRG.); băiatul, de ce creștea, d’aia se făcea mai isteț și mai ~ (ISP.).
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
Antonime
Neiscusit ≠ dibaci, priceput
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: neiscusit
neiscusit adjectiv
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)