PLACID, -Ă, placizi, -de, adj. Apatic, calm, indolent; flegmatic, pasiv. – Din fr. placide.

placid, ~ă a [At: HELIADE, O. I, 307 / Pl: ~izi, ~e / E: fr placide] 1 (Îvr) Care este dulce și calm. 2 Care manifestă lipsă de interes față de cineva sau ceva. 3 (D. înfățișarea oamenilor sau manifestări ale lor) Care exprimă, indică, trădează indiferență, nepăsare, apatie Si: apatic, indiferent, nepăsător. 4 (D. înfățișarea oamenilor sau manifestări ale lor) Exagerat de calm. 5 (Pex; d. oameni) Pasiv. 6 (D. oameni) Flegmatic. 7 Lipsit de zgomot, de agitație Si: liniștit. 8 (Pex) Monoton. 9 (Pex) Banal. 10 (Rar) Fără elan. 11 (Rar) Șters.

PLACID, -Ă, placizi, -de, adj. Calm, potolit, liniștit, blajin; exagerat de calm, indiferent, flegmatic, pasiv. – Din fr. placide.

PLACID, -Ă, placizi, -de, adj. Liniștit, apatic, potolit, pasiv; blajin. Acest Nenișor somnoros și placid, care abia își tîrîie mîna păroasă ca un paianjen peste pînza verde – a plîns atunci. C. PETRESCU, S. 119. ◊ Fig. M-a smuls din situațiunea mea placidă de funcționar imperial. GALACTION, O. I 237. (Adverbial) Opera lui Caragiale este grandioasă pentru că... autorul ei nu te lasă să privești placid la desfășurarea evenimentelor. E. ROM. 1953, nr. 1, 45. Ei, asta e nostim! se miră placid Teofil Steriu. C. PETRESCU, C. V. 144.

PLACID, -Ă adj. Apatic, flegmatic; calm, blajin. [Cf. fr. placide, it. placido, lat. placidus].

PLACID, -Ă adj. apatic, flegmatic; calm, liniștit. (< fr. placide, lat. placidus)

PLACID ~dă (~zi, ~de) și adverbial (despre persoane) 1) Care vădește blândețe și calmitate. Rămânea ~ în toate împrejurările. 2) Care nu manifestă interes pentru nimic și pentru nimeni; nepăsător; indiferent. /<fr. placide

*plácid, -ă adj. (lat. plácidus). Liniștit, nepăsător, senin, fără iritare: față placidă. Adv. A privi placid.

placid adj. m., pl. placizi; f. placidă, pl. placide

placid adj. m., pl. placizi; f. placidă, pl. placide

placid adj. m., pl. placizi; f. sg. placidă, pl. placide

placid.

PLACID adj. 1. v. indiferent. 2. v. calm. 3. v. monoton.

PLACID adj. 1. apatic, delăsător, indiferent, indolent, lăsător, nepăsător, pasiv, tembel, (livr.) impasibil, (reg.) nebriștit, (fig.) rece. (Un om ~; atitudine ~.) 2. calm, flegmatic, imperturbabil. (Un caracter ~.) 3. anost, banal, monoton, plictisitor, uniform, (fig.) searbăd, (livr. fig.) tern. (Duce o viață ~.)

LAKE PLACID [léik plásəd], stațiune climaterică și a sporturilor de iarnă, situată în NE S.U.A. (New York), în M-ții Adirondack, la 568 m alt., în apropiere de L. Placid, la 64 km SV de Plattsburg; 2,5 mii loc. (1990). Important centru turistic estival și hibernal, cu numeroase bazine de înot, terenuri de tenis și golf, piste de schi etc. Aici au avut loc Olimpiade de iarnă în anii 1932 și 1980. Fundat în 1850.