14 definiții pentru piti

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PITI, pitesc, vb. IV. Refl. și tranz. (Pop.) A (se) ascunde (ghemuindu-se), a (se) pitula; fig. a (se) adăposti. – Cf. pitic2.

PITI, pitesc, vb. IV. Refl. și tranz. (Pop.) A (se) ascunde (ghemuindu-se), a (se) pitula; fig. a (se) adăposti. – Cf. pitic2.

piti [At: ANON. CAR. / Pzi: ~tesc / E: ns cf pitic] 1-2 vtr (Pfm) A (se) ascunde ghemuind(u-se). 3-4 vtr (Pfm; spc) A (se) feri spre a nu fi prins, găsit, luat. 5-6 vtr (Rar; fig) A (se) face mic. 7 vt (Reg; d. cai) A ciuli urechile.

PITI, pitesc, vb. IV. Refl. A se ascunde (ghemuindu-se), a se pitula, a se tupila; (fig.) a se adăposti. Am venit să mă pitesc la voi. E prăpădenie mare pe Olt. STANCU, D. 143. Fata se sperie, dară se piti și tăcu din gură. ISPIRESCU, L. 263. Io m-am pedepsit Și am pribegit Pe potecă strîmtă, Prin vale adîncă... Aici m-am pitit, M-am sălbăticit. TEODORESCU, P. P. 430. ◊ Tranz. Piesa principală care spuneau ei că lipsește, era pitită frumușel, de domnul șef, în atelierul de tîmplărie. DEMETRIUS, C. 36.

A PITI ~esc tranz. A face să se pitească. /Orig. nec.

A SE PITI mă ~esc intranz. (despre ființe) 1) A-și micșora statura prin aplecare sau ghemuire (pentru a nu fi observat sau pentru a se feri de ceva). 2) A se pune la adăpost într-un loc ferit; a se ascunde; a se dosi. /Orig. nec.

pitì v. a se ascunde ghemuindu-se. [Origină necunoscută].

pitésc (vest) și tupésc (est) v. tr. (poate înrudit cu it. piccino, fr. petit. Cp. cu pitulez). Fam. Ascund. V. refl. Mă ascund ghemuindu-mă. mă pitulez. V. chitesc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

piti (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pitesc, 3 sg. pitește, imperf. 1 piteam; conj. prez. 1 sg. să pitesc, 3 să pitească

piti (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pitesc, imperf. 3 sg. pitea; conj. prez. 3 să pitească

piti vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pitesc, imperf. 3 sg. pitea; conj. prez. 3 sg. și pl. pitească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PITI vb. v. ascunde, dosi, mistui.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

piti (pitesc, pitit), vb. – A (se) ascunde, a (se) pitula. Origine îndoielnică, probabil expresivă (Pușcariu, Dacor., I, 76; REW 6544a), cf. chiti, a cărui origine este și mai puțin sigură, și piț, pișca.Der. pitula (var. pituli), vb. (a (se) ascunde), cu suf. expresiv -li (Cihac, II, 259, se gîndește la un sl. prituliti „a se liniști”); pituliș (var. pituluș), s. n. (ascunziș); pitulice, s. f. (nume de păsări: Sylvia curruca și Troglodytes parvulus); pitulici, s. m. (bărbătușul pitulicii); pitiș, adv. (pe ascuns); pititel, adj. (mic), prin încrucișare cu mititel. Pentru legătura cu chiti cf. Pușcariu, RF, I, 271.

Intrare: piti
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • piti
  • pitire
  • pitit
  • pititu‑
  • pitind
  • pitindu‑
singular plural
  • pitește
  • pitiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pitesc
(să)
  • pitesc
  • piteam
  • pitii
  • pitisem
a II-a (tu)
  • pitești
(să)
  • pitești
  • piteai
  • pitiși
  • pitiseși
a III-a (el, ea)
  • pitește
(să)
  • pitească
  • pitea
  • piti
  • pitise
plural I (noi)
  • pitim
(să)
  • pitim
  • piteam
  • pitirăm
  • pitiserăm
  • pitisem
a II-a (voi)
  • pitiți
(să)
  • pitiți
  • piteați
  • pitirăți
  • pitiserăți
  • pitiseți
a III-a (ei, ele)
  • pitesc
(să)
  • pitească
  • piteau
  • piti
  • pitiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

piti, pitescverb

  • 1. popular A (se) ascunde (ghemuindu-se), a (se) pitula. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Fata se sperie, dară se piti și tăcu din gură. ISPIRESCU, L. 263. DLRLC
    • format_quote Io m-am pedepsit Și am pribegit Pe potecă strîmtă, Prin vale adîncă... Aici m-am pitit, M-am sălbăticit. TEODORESCU, P. P. 430. DLRLC
    • format_quote Piesa principală care spuneau ei că lipsește, era pitită frumușel, de domnul șef, în atelierul de tîmplărie. DEMETRIUS, C. 36. DLRLC
    • 1.1. figurat A (se) adăposti. DEX '09 DLRLC
      sinonime: adăposti
      • format_quote Am venit să mă pitesc la voi. E prăpădenie mare pe Olt... STANCU, D. 143. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.