9 definiții pentru oi

Explicative DEX

OI interj. (Pop.) Ah, vai, of; ehei. – Onomatopee.

OI interj. (Pop.) Ah, vai, of; ehei. – Onomatopee.

oi i [At: (a. 1669) GCR I, 187/38 / E: fo] Cuvânt care exprimă: 1 (Pop) Mâhnire. 2 (Pop) Compătimire. 3 (Pop) Nemulțumire. 4 (Pop) Dorință. 5 (Pop) Îndemn. 6 Cuvânt care servește ca început de refren în colinde. 7 (Înv) Exclamație folosită în invocații.

OI1 👉 OAIE.

OI interj. Ah, vai, of; ehei. Simeon prinse a rîde cu voie bună. – Oi, pan Zubovski, strigă el, fii vesel și petrece! SADOVEANU, O. VII 84. Oi, doamne, Davide, cum nu te mai astimperi! CREANGĂ, A. 24. ◊ (Precedat de un «d») D-oi, slujnică, draga mea, Ce horești așa cu jele în butul (= ciuda) dragostei mele. TEODORESCU, P. P. 84. D-oi bade-n ocolul tău Puteare-aș să umblu eu Tot cu mînile-n șolduri, Nu m-oi lovi de stoguri. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 461.

OI interj. pop. (se folosește pentru a exprima o durere fizică sau diferite sentimente: de teamă, de bucurie, de admirație etc.) Vai, ah. /Onomat.

Ortografice DOOM

oi (pop.) interj.

oi (pop.) interj.

Tezaur

OI interj. 1. (Învechit) Exclamație folosită în invocații. Și-i grăi lui: oi, așa, doamne, eu am crezut că tu ești h[risto]s, fiiul lui D[u]m[ne]zeu (a. 1669). gcr i, 187/38. 2. (Popular) Exclamație care exprimă diverse stări emotive: a) mîhnire, amărăciune, regret; compătimire. v. a! ah! hei! of! vai! Cf. budai-deleanu, lex. Oi, domnu David, oftă munteanca; noi n-avem neamuri aici la Măgură. sadoveanu, b. 108. Oi! săracă față albă, Cum te-i face țernă neagră. marian, î. 328. Oi, saraci calule; cum ti-or tăie mîni șî cum ț-or da hoitu la cîni. șez. iv, 203. Luo nora corfa pă mînă, Mearsă-n sat după făină. Rupsă fat-a blăstăma: „Oi, d’in căși-mpărăt’eșt’i Șăd în corturi țigăńeșt’i”. densusianu, Ț. h. 93, com. liuba. ◊ (In cîntece populare, precedat de ,,d„) D-oi, slujnică, draga mea, Ce horești așia cu jele În butul dragostii mele? teodorescu, p. p. 84. D-oi, bădiță bădișor, M-ai învățat a iubi Ș-acum mă lași a dori! jarnIk-birseanu, d. 250. D-oi, săracă mîndra mea, Că ș-asear-am fost la ea Ș-o găsii c-o sucnă rea, Pe cea bună și-o cîrpea! id. ib. 441; b) nemulțumire, neplăcere. v. a! o! of! Oi, doamne, Davide, cum nu te mai astîmperi; de ce-ai scos băietul din casă pe vremea asta? creangă, a. 24; c) dorință; îndemn. v. hai! o! Simeon prinse a rîde cu voie-bună. – Oi, pan Zubovski, strigă el, fii vesel și petrece! sadoveanu, o. v, 594. ◊ (În cîntece populare, precedat de ”d„) D-oi, măicuță, dulcea mea, Mărită pe Bogița. bugnariu, n. D-oi, ortace lupule, Gonește-mi tu văile... Că eu gonesc culmile. densusianu, ț. h. 297. 3. Cuvînt care servește ca început de refren în colinde. La vîrfuri de nouă meri, Oi leroimdai leroi, doamne, Ardu-mi nouă lumînări. pamfile, cr. 104, cf. 81, 102, papahagi, m. 228. ◊ (Pre-cedat de ”d") Mîna noaptea moș Crăciun, D-oi, moș Crăciun cel bătrîn. jarnîk-bîrseanu, d. 514. – Formație pe baza unui sunet reflex.

Intrare: oi
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • oi
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

oiinterjecție

  • 1. popular Ah, ehei, of, vai. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Simeon prinse a rîde cu voie bună. – Oi, pan Zubovski, strigă el, fii vesel și petrece! SADOVEANU, O. VII 84. DLRLC
    • format_quote Oi, doamne, Davide, cum nu te mai astîmperi! CREANGĂ, A. 24. DLRLC
    • format_quote D-oi, slujnică, draga mea, Ce horești așa cu jele în butul (= ciuda) dragostei mele. TEODORESCU, P. P. 84. DLRLC
    • format_quote D-oi bade-n ocolul tău Puteare-aș să umblu eu Tot cu mînile-n șolduri, Nu m-oi lovi de stoguri. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 461. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „oi” (50 clipuri)
Clipul 1 / 50