opțiuni
  • info

13 definiții pentru odorant

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ODORANT, -Ă, odoranți, -te, adj. Care răspândește un miros plăcut; parfumat, mirositor, odorifer, odoriferant. ♦ (Tehn.; despre unele substanțe) Care conține odorizanți. – Din fr. odorant.

ODORANT, -Ă, odoranți, -te, adj. Care răspândește un miros plăcut; parfumat, mirositor, odorifer, odoriferant. ♦ (Tehn.; despre unele substanțe) Care conține odorizanți. – Din fr. odorant.

odorant, ~ă a [At: CORNEA, E. II, 48/23 / Pl: ~nți, ~e / E: fr odorant] 1 Care răspândește un miros, în special plăcut Si: mirositor, parfumat, (înv) odorat, (rar) odorifer, odoriferant. 2 (Teh; d. o substanță) Care conține odorizanți.

ODORANT, -Ă, odoranți, -te, adj. (Franțuzism rar) Care răspîndește miros plăcut; parfumat, mirositor. Singura roză ce îmi place... este însă cea mai frumoasă și cea mai odorantă. NEGRUZZI, S. I 100. ♦ (Despre o substanță) Care excită simțul mirosului.

ODORANT, -Ă adj., s.m. (Substanță) plăcut mirositoare. [< fr. odorant].

ODORANT, -Ă adj. care degajă un miros (plăcut); odorifer, odoriferant. (< fr. odorant)

ODORANT ~tă (~ți, ~te) și substantival Care emană odor; cu miros plăcut; mirositor. /<fr. odorant

odorant a. frumos mirositor.

*odoránt, -ă adj. (lat. odórans, -ántis, d. odorare și odorari, a simți un miros și [maĭ tîrziŭ] a răspîndi un miros). Care miroase plăcut: smirna e foarte odorantă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

odorant (rar) adj. m., pl. odoranți; f. odorantă, pl. odorante

!odorant adj. m., pl. odoranți; f. odorantă, pl. odorante

odorant adj. m., pl. odoranți; f. sg. odorantă, pl. odorante

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ODORANT adj. 1. v. mirositor. 2. v. parfumat.

ODORANT adj. 1. mirositor, odorifer. (Substanță ~.) 2. odorifer, parfumat. (Esență ~.)

Intrare: odorant
odorant adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • odorant
  • odorantul
  • odorantu‑
  • odorantă
  • odoranta
plural
  • odoranți
  • odoranții
  • odorante
  • odorantele
genitiv-dativ singular
  • odorant
  • odorantului
  • odorante
  • odorantei
plural
  • odoranți
  • odoranților
  • odorante
  • odorantelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

odorant, odorantăadjectiv

  • 1. Care răspândește un miros plăcut. DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00
    sinonime: mirositor odorifer odoriferant parfumat
    • format_quote Singura roză ce îmi place... este însă cea mai frumoasă și cea mai odorantă. NEGRUZZI, S. I 100. DLRLC
    • 1.1. tehnică (Despre unele substanțe) Care conține odorizanți. DEX '09 DEX '98 DN
      • diferențiere Care excită simțul mirosului. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.