10 definiții pentru suspecta


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SUSPECTÁ, suspectez, vb. I. Tranz. A bănui pe cineva de ceva rău, a socoti drept suspect; a pune la îndoială ceva. – Din fr. suspecter.

SUSPECTÁ, suspectez, vb. I. Tranz. A bănui pe cineva de ceva rău, a socoti drept suspect; a pune la îndoială ceva. – Din fr. suspecter.

SUSPECTÁ, suspectez, vb. I. Tranz. A bănui (pe cineva sau ceva), a pune la îndoială (ceva). A suspecta intențiile cuiva. A suspecta purtarea cuiva.Mă privea nedumerită, suspectînd această bruscă hotărîre. CAMIL PETRESCU, U. N. 212.

SUSPECTÁ vb. I. tr. A bănui pe cineva de ceva (rău). ♦ A se îndoi de ceva, a pune la îndoială ceva. [< fr. suspecter].

SUSPECTÁ vb. tr. a bănui pe cineva de ceva (rău). ◊ a se îndoi de ceva, a pune la îndoială; suspiciona. (< fr. suspecter)

A SUSPECTÁ ~éz tranz. A bănui de ceva rău; a considera suspect. /<fr. suspecter

*suspectéz v. tr. (lat. suspectare, fr. -eter). Bănuĭesc, pun la îndoială: a suspecta credința cuiva.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

suspectá (a ~) vb., ind. prez. 3 suspecteáză

suspectá vb., ind. prez. 1 sg. suspectéz, 3 sg. și pl. suspecteáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SUSPECTÁ vb. a bănui, (înv. și pop.) a prepune, (înv.) a suspiciona. (A ~ pe cineva de ceva reprobabil.)

SUSPECTA vb. a bănui, (înv. și pop.) a prepune, (înv.) a suspiciona. (A ~ pe cineva de ceva.)

Intrare: suspecta
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • suspecta
  • suspectare
  • suspectat
  • suspectatu‑
  • suspectând
  • suspectându‑
singular plural
  • suspectea
  • suspectați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • suspectez
(să)
  • suspectez
  • suspectam
  • suspectai
  • suspectasem
a II-a (tu)
  • suspectezi
(să)
  • suspectezi
  • suspectai
  • suspectași
  • suspectaseși
a III-a (el, ea)
  • suspectea
(să)
  • suspecteze
  • suspecta
  • suspectă
  • suspectase
plural I (noi)
  • suspectăm
(să)
  • suspectăm
  • suspectam
  • suspectarăm
  • suspectaserăm
  • suspectasem
a II-a (voi)
  • suspectați
(să)
  • suspectați
  • suspectați
  • suspectarăți
  • suspectaserăți
  • suspectaseți
a III-a (ei, ele)
  • suspectea
(să)
  • suspecteze
  • suspectau
  • suspecta
  • suspectaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)