opțiuni
  • info

13 definiții pentru noroci

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NOROCI, norocesc, vb. IV. Tranz. 1. (Pop. și fam.) A face pe cineva fericit, a aduce cuiva noroc; a ferici. ♦ Refl. A deveni fericit, a avea norocul, fericirea să... 2. (Pop.) A ursi, a meni, a hărăzi, a sorti cuiva ceva. – Din noroc.

NOROCI, norocesc, vb. IV. Tranz. 1. (Pop. și fam.) A face pe cineva fericit, a aduce cuiva noroc; a ferici. ♦ Refl. A deveni fericit, a avea norocul, fericirea să... 2. (Pop.) A ursi, a meni, a hărăzi, a sorti cuiva ceva. – Din noroc.

noroci [At: PALIA (1581), 89/18 / V: (îvp) năr~ / Pzi: ~cesc / E: noroc] 1 vt (Pop; subiectul este o forță supranaturală) A predestina. 2 vt A face fericit. 3 vt A asigura fericirea cuiva. 4 vr A deveni fericit. 5 vr A avea fericirea de a... 6 vi (Reg) A saluta. 7 vi (Reg) A închina cu paharul.

NOROCI, norocesc, vb. IV. Tranz. 1. A face pe cineva fericit, a da sau a aduce cuiva noroc; a ferici. E foarte convins că o întîmplare extraordinară are să vie... să-l norocească deodată. VLAHUȚĂ, O. A. 223. Pe toate le-ai norocit... La toate le-ai dat noroc. BIBICESCU, P. P. 202. 2. (Popular) A ursi, a soroci, a sorti, a meni. Mamonul a norocit-o de s-a făcut crăiasă. RETEGANUL, P. V 20.

A NOROCI ~esc tranz. pop. 1) A face să aibă noroc. 2) (în superstiții și în creația folclorică) A supune unor vrăji, prestabilind viitorul; a sorți; a ursi; a hărăzi. /Din noroc

năroci v vz noroci[1] modificată

  1. În original, incorect tipărit: vz nărăci — LauraGellner

norocésc v. tr. (d. norocit). Fac norocos: munca-l norocește pe om.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

noroci (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. norocesc, 3 sg. norocește, imperf. 1 noroceam; conj. prez. 1 sg. să norocesc, 3 să norocească

noroci (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. norocesc, imperf. 3 sg. norocea; conj. prez. 3 să norocească

noroci vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. norocesc, imperf. 3 sg. norocea; conj. prez. 3 sg. și pl. norocească

noroci (conj. norocească)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

NOROCI vb. v. da, destina, ferici, hărăzi, hotărî, meni, orândui, predestina, rândui, saluta, sorti, ursi.

noroci vb. v. DA. DESTINA. FERICI. HĂRĂZI. HOTĂRÎ. MENI. ORÎNDUI. PREDESTINA. RÎNDUI. SALUTA. SORTI. URSI.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

noroci, norocesc v. t. a face pe cineva fericit, a aduce cuiva noroc

Intrare: noroci
verb (VT406)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • noroci
  • norocire
  • norocit
  • norocitu‑
  • norocind
  • norocindu‑
 singular plural
  • norocește
  • norociți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • norocesc
 (să)
  • norocesc
  • noroceam
  • norocii
  • norocisem
a II-a (tu)
  • norocești
 (să)
  • norocești
  • noroceai
  • norociși
  • norociseși
a III-a (el, ea)
  • norocește
 (să)
  • norocească
  • norocea
  • noroci
  • norocise
plural I (noi)
  • norocim
 (să)
  • norocim
  • noroceam
  • norocirăm
  • norociserăm
  • norocisem
a II-a (voi)
  • norociți
 (să)
  • norociți
  • noroceați
  • norocirăți
  • norociserăți
  • norociseți
a III-a (ei, ele)
  • norocesc
 (să)
  • norocească
  • noroceau
  • norociră
  • norociseră
năroci
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

noroci, norocescverb

  • 1. popular familiar A face pe cineva fericit, a aduce cuiva noroc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: ferici
    • format_quote E foarte convins că o întîmplare extraordinară are să vie... să-l norocească deodată. VLAHUȚĂ, O. A. 223. DLRLC
    • format_quote Pe toate le-ai norocit... La toate le-ai dat noroc. BIBICESCU, P. P. 202. DLRLC
    • 1.1. reflexiv A deveni fericit, a avea norocul, fericirea să... DEX '09 DEX '98
  • 2. popular A ursi, a meni, a hărăzi, a sorti cuiva ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: hărăzi meni sorti ursi
    • format_quote Mamonul a norocit-o de s-a făcut crăiasă. RETEGANUL, P. V 20. DLRLC
etimologie:
  • noroc DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.