13 definiții pentru nevinovat
din care- explicative (7)
- morfologice (3)
- relaționale (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
NEVINOVAT, -Ă, nevinovați, -te, adj. (Adesea substantivat) 1. Care nu este vinovat, care nu are nicio vină; fără vină. 2. Care nu e atins de rău, care ignoră răul, care este incapabil de a comite un rău; curat la suflet; inocent, candid; p. ext. lipsit de experiență, de artificialitate și de prefăcătorie; naiv. ♦ Care denotă, exprimă inocență, candoare, naivitate. ♦ Care nu ascunde nimic rău; inofensiv. – Pref. ne- + vinovat.
nevinovat, ~ă [At: COD. VOR. 144/2 / Pl: ~ați, ~e / E: ne- + vinovat] 1-2 smf, a (Om) care nu este vinovat. 3-4 smf, a (Persoană) care nu are nici o vină. 5-6 smf, a (Om) fără păcat Si: curat, drept. 7-8 smf, a (Îvr) (Om) scutit de datorii. 9-10 smf, a (Îvr) (Om) fără sarcini. 11-12 smf, a (Îvr) (Om) liber. 13-14 smf, a (Om) care nu este atins de rău. 15-16 smf, a (Om) care ignoră răul Si: (înv) nezlobiv (1). 17-18 smf, a (Pex) (Om) inocent. 19-20 smf, a (Om) care este incapabil de a comite un rău Si: (înv) nezlobiv (2). 21-22 smf, a (Pex) (Om) lipsit de experiență, de artificialitate și de prefăcătorie Si: naiv (1-2). 23 a Care denotă inocență, candoare. 24 a Care denotă naivitate (1). 25 a Care nu ascunde nimic rău Si: inofensiv.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NEVINOVAT, -Ă, nevinovați, -te, adj. (Adesea substantivat) 1. Care nu este vinovat, care nu are nici o vină; fără vină. 2. Care nu e atins de rău, care ignoră răul, care este incapabil de a comite un rău; curat la suflet; inocent, candid; p. ext. lipsit de experiență, de artificialitate și de prefăcătorie; naiv. ♦ Care denotă, exprimă inocență, candoare, naivitate. ♦ Care nu ascunde nimic rău; inofensiv. – Ne- + vinovat.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
NEVINOVAT, -Ă, nevinovați, -te, adj. 1. Care nu e vinovat, care nu are nici o vină, fără vină. Să curm viața atîtor gîzulițe nevinovate. CREANGĂ, P. 237. Ce lucru poate să fie, Să mă bage în robie, Nelegat, nevinovat? JARNÍK-BÎRSEANU, D. 101. Că-s nevinovată Ca apa curată. ALECSANDRI, P. P. 117. 2. Curat la suflet, candid, inocent; cast. Mai bine despre copilărie să povestim, căci ea singură este veselă și nevinovată. CREANGĂ, A. 38. Nu zîmbea nici la cîntecul nevinovat al copilului. EMINESCU, N. 3. Un copil blînd și nevinovat ca o fată mare. ALECSANDRI, T. I 343. ◊ Fig. Ani de-a rîndul... nevinovații și suavii trandafiri mi-au fost inimici. GALACTION, O. I 58. ◊ (Substantivat) Cocheta face pe nevinovata. NEGRUZZI, S. I 65.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NEVINOVAT ~tă (~ți, ~te) (negativ de la vinovat) 1) Care nu este vinovat. * A face pe ~tul se spune despre o persoană vinovată dar care se poartă parcă nu ar avea nici o vină. 2) (despre manifestări ale persoanelor) Care exprima curățenie sufletească; predispus să facă numai bine; inocent; candid. Privire ~tă. /ne- + vinovat
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
nevinovat a. 1. care nu e vinovat; 2. scutit de păcate, candid: suflet nevinovat; 3. simplu, prea naiv: ființă nevinovată.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
nevinovát, -ă adj. (ne și vinovat). Inocent, lipsit de vină. Naiv. Lipsit de răutate.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
!nevinovat adj. m., s. m., pl. nevinovați; adj. f., s. f. nevinovată, pl. nevinovate corectat(ă)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
nevinovat adj. m., pl. nevinovați; f. nevinovată, pl. nevinovate
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
nevinovat adj. m., pl. nevinovați; f. sg. nevinovată, pl. nevinovate
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
NEVINOVAT adj. 1. inocent, (înv. și pop.) negreșit. (Acuzat ~.) 2. v. inocent.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
NEVINOVAT adj. 1. inocent, (înv. și pop.) negreșit. (Acuzat ~.) 2. candid, cast, feciorelnic, fecioresc, inocent, neprihănit, pudic, virgin, virginal, (înv.) nestricat, prost, vergur, (fig.) curat, imaculat, neîntinat, nepătat, pur, serafic, (înv. fig.) neatins, preacurat. (O dragoste ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Nevinovat ≠ culpabil, vinovat
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
nevinovat, nevinovatăadjectiv
- 1. Care nu este vinovat, care nu are nicio vină; fără vină. DEX '09 DLRLC
- Să curm viața atîtor gîzulițe nevinovate. CREANGĂ, P. 237. DLRLC
- Ce lucru poate să fie, Să mă bage în robie, Nelegat, nevinovat? JARNÍK-BÎRSEANU, D. 101. DLRLC
- Că-s nevinovată Ca apa curată. ALECSANDRI, P. P. 117. DLRLC
-
- 2. Care nu e atins de rău, care ignoră răul, care este incapabil de a comite un rău; curat la suflet. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Mai bine despre copilărie să povestim, căci ea singură este veselă și nevinovată. CREANGĂ, A. 38. DLRLC
- Nu zîmbea nici la cîntecul nevinovat al copilului. EMINESCU, N. 3. DLRLC
- Un copil blînd și nevinovat ca o fată mare. ALECSANDRI, T. I 343. DLRLC
- Ani de-a rîndul... nevinovații și suavii trandafiri mi-au fost inimici. GALACTION, O. I 58. DLRLC
- Cocheta face pe nevinovata. NEGRUZZI, S. I 65. DLRLC
-
etimologie:
- Prefix ne- + vinovat. DEX '09