opțiuni
  • info

10 definiții pentru mârâială

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MÂRÂIALĂ, mârâieli, s. f. Mârâit. [Pr.: -râ-ia-] – Mârâi + suf. -eală.

MÂRÂIALĂ, mârâieli, s. f. Mârâit. [Pr.: -râ-ia-] – Mârâi + suf. -eală.

mârăială sf [At: COSTINESCU / Pl: ~ieli / E: mârâi + -eală] 1-5 Mârâire (1-5). 6 (Rar) Protestare. 7 (Ban) Om vlăguit, epuizat de boală.

MÎRÎIALĂ, mîrîieli, s. f. Mîrîit. Baba, cam cu mîrîială, cam de voie, cam de nevoie, priimi darul fetei. ISPIRESCU, L. 396.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

mârâială s. f., g.-d. art. mârâielii; pl. mârâieli

mârâială s. f., g.-d. art. mârâielii; pl. mârâieli

mârâială s. f., g.-d. art. mârâielii; pl. mârâieli

mârâială, -ieli.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MÂRÂIALĂ s. v. mârâit.

MÎRÎIALĂ s. mîrîit, mîrîitură, (reg.) hîră. (~ de cîini.)

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MÎRÎÁLĂ s. f. 1. (Rar) Mîrîit1 (1). Cf. COSTINESCU, DDRF. Căscau gura la aceeași distanță respectuoasă ca zăvozii mai domoliți din lătrături și din mîrîieli. V. ROM. februarie 1954, 38. 2. P. a n a l. Mîrîit1 (2). Cf. DDRF. Baba, cam cu mîrîialâ, cam de voie, priimi darul fetei și tăcu. ISPIRESCU, L. 396, cf. TDRG. Din mulțime se ridică un freamăt și o mîrîială. BENIUC, M. C. I, 401, cf. com. din MARGINEA-RĂDĂUȚI. 3. (Prin Ban.) Epitet pentru un om vlăguit, epuizat de boală. NOVACOVICIU, C. B. I, 14. – Pl.: mîrîieli. – Mîrîi + suf. -eală.

Intrare: mârâială
mârâială substantiv feminin
substantiv feminin (F58)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mârâială
  • mârâiala
plural
  • mârâieli
  • mârâielile
genitiv-dativ singular
  • mârâieli
  • mârâielii
plural
  • mârâieli
  • mârâielilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

mârâială, mârâielisubstantiv feminin

  • 1. Hâră, mârâit, mârâitură. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: hâră mârâit mârâitură
    • format_quote Baba, cam cu mîrîială, cam de voie, cam de nevoie, priimi darul fetei. ISPIRESCU, L. 396. DLRLC
etimologie:
  • Mârâi + sufix -eală. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.