opțiuni
  • info

10 definiții pentru mârâitură

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MÂRÂITURĂ, mârâituri, s. f. Mârâit. [Pr.: -râ-i-] – Mârâi + suf. -tură.

MÂRÂITURĂ, mârâituri, s. f. Mârâit. [Pr.: -râ-i-] – Mârâi + suf. -tură.

mârâitură sf [At: LM / Pl: ~ri / E: mârâi + -tură] 1-5 Mârâire (1-5). 6 (Rar) Protestare. 7 (Reg; dep) Copil plângăreț.

MÎRÎITURĂ, mîrîituri, s. f. Sunetele scoase de un animal care mîrîie. Auz o mîrîitură... a unui cățel lățos. CARAGIALE, la CADE.

mărăitură f. geamăt continuu al câinilor și cățeilor.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

mârâitură (desp. -râ-i-) s. f., g.-d. art. mârâiturii; pl. mârâituri

mârâitură (-râ-i-) s. f., g.-d. art. mârâiturii; pl. mârâituri

mârâitură s. f. (sil. -râ-i-), g.-d. art. mârâiturii; pl. mârâituri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MÂRÂITURĂ s. v. mârâit.

MÎRÎITURĂ s. mîrîială, mîrîit, (reg.) hîră. (~ de cîini.)

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MÎRÎITURĂ s. f. 1. Mîrîit1 (1). Cf. POLIZU. Mlrliturile cînelui spăriară copiii. LM. Intru și salut, cînd auz o mîrîitură și văz apărînd dintr-un paneraș de lîngă cocoana capul unui cățel lățos. CARAGIALE, O. II, 95, cf. ȘĂINEANU, D. U. Erau mîrîituri și urlete ce-mi vor rămînea în minte cît voi trăi. SANDU-ALDEA, ap. CADE. O buză ridicată, niște colți tăioși albi și o groaznică mîrîitură, gonesc pe bietul pribeag de lîngă prada sa. TAFRALI, S. 133. 2. P. a n a l. Mîrîit1 (2). Mîrîiturile calomniatorilor mei. LM. 3. (Regional) Epitet depreciativ pentru un copil plîngăreț. Cf. m î r î i (2) (Bonț-Gherla). COMAN, GL. – Pl.: mîrîituri. – Mîrîi + suf. -tură.

Intrare: mârâitură
mârâitură substantiv feminin
  • silabație: mâ-râ-i- info
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mârâitură
  • mârâitura
plural
  • mârâituri
  • mârâiturile
genitiv-dativ singular
  • mârâituri
  • mârâiturii
plural
  • mârâituri
  • mârâiturilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

mârâitură, mârâiturisubstantiv feminin

  • 1. Hâră, mârâială, mârâit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: hâră mârâială mârâit
    • format_quote Auz o mîrîitură... a unui cățel lățos. CARAGIALE, la CADE. DLRLC
etimologie:
  • Mârâi + sufix -tură. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.