12 definiții pentru mușamaliza

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MUȘAMALIZA, mușamalizez, vb. I. Tranz. (Fam.) A ascunde, a acoperi o acțiune urâtă, necinstită, reprobabilă; a cocoloși. – Mușama + suf. -iza.

MUȘAMALIZA, mușamalizez, vb. I. Tranz. (Fam.) A ascunde, a acoperi o acțiune urâtă, necinstită, reprobabilă; a cocoloși. – Mușama + suf. -iza.

mușamaliza vt [At: TDRG / Pzi: ~zez / E: mușama + -iza] (Fam; c. i. o greșeală, o faptă incorectă, necinstită, urâtă, reprobabilă) A face să dispară orice urmă Si: a ascunde, a acoperi, a cocoloși, a tăinui.

MUȘAMALIZA, mușamalizez, vb. I. Tranz. (Cu privire la acțiuni urîte, necinstite) A ascunde, a cocoloși, a acoperi, a masca.

A MUȘAMALIZA ~ez tranz. 1) (fapte reprobabile) A tăinui în mod intenționat, prezentând într-o lumină favorabilă. 2) (lucruri neplăcute) A ține sub tăcere pentru a da uitării. /mușama + suf. ~iza

*mușamalizéz v. tr. (d. mușama, pl. -ale). Fam. Cocoloșesc, fac mușama, ascund ca să nu afle lumea: a mușamaliza o afacere.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

mușamaliza (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. mușamalizez, 3 mușamalizea; conj. prez. 1 sg. să mușamalizez, 3 să mușamalizeze

mușamaliza (a ~) vb., ind. prez. 3 mușamalizea

mușamaliza vb., ind. prez. 1 sg. mușamalizez, 3 sg. și pl. mușamalizea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MUȘAMALIZA vb. a cocoloși, (prin Olt.) a mitocosi. (A vrut să ~ niște nereguli.)

MUȘAMALIZA vb. a cocoloși, (prin Olt.) a mitocosi. (A vrut să ~ niște nereguli.)

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

mușamaliza, mușamalizez v. t. a ascunde / a acoperi o acțiune urâtă, necinstită, reprobabilă

Intrare: mușamaliza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • mușamaliza
  • mușamalizare
  • mușamalizat
  • mușamalizatu‑
  • mușamalizând
  • mușamalizându‑
singular plural
  • mușamalizea
  • mușamalizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • mușamalizez
(să)
  • mușamalizez
  • mușamalizam
  • mușamalizai
  • mușamalizasem
a II-a (tu)
  • mușamalizezi
(să)
  • mușamalizezi
  • mușamalizai
  • mușamalizași
  • mușamalizaseși
a III-a (el, ea)
  • mușamalizea
(să)
  • mușamalizeze
  • mușamaliza
  • mușamaliză
  • mușamalizase
plural I (noi)
  • mușamalizăm
(să)
  • mușamalizăm
  • mușamalizam
  • mușamalizarăm
  • mușamalizaserăm
  • mușamalizasem
a II-a (voi)
  • mușamalizați
(să)
  • mușamalizați
  • mușamalizați
  • mușamalizarăți
  • mușamalizaserăți
  • mușamalizaseți
a III-a (ei, ele)
  • mușamalizea
(să)
  • mușamalizeze
  • mușamalizau
  • mușamaliza
  • mușamalizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

mușamaliza, mușamalizezverb

etimologie:
  • Mușama + sufix -iza. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.