opțiuni
  • info

16 definiții pentru moftangiu

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MOFTANGIU, moftangii, s. m. (Înv.) Om neserios pe care nu se poate conta, flecar (și șmecher); moftolog. – Moft + suf. -angiu.

moftangiu sm [At: CARAGIALE, O. VI, 37 / Pl: ~ii / E: moft + -angiu, cf muftangiu] (Fam) Om neserios, flecar și șmecher Si: palavragiu, (rar) moftolog, mofturean.

MOFTANGIU, moftangii, s. m. (Fam.) Om neserios pe care nu se poate conta, flecar (și șmecher); moftolog. – Moft + suf. -angiu.

MOFTANGIU, moftangii, s. m. Om lipsit de seriozitate, pe care nu poți pune temei; flecar, palavragiu. E jocul moftangiilor care țin să se procopsească, PAS, L. I 151. Ajungem la sfîntul Ilie, în Gorgani, – moftangiul după noi. CARAGIALE, O. I 46.

MOFTANGIU ~i m. Persoană care vădește lipsă de seriozitate. /moft + suf. ~giu

moftangiu m. cel ce umblă cu mofturi. [Turc. MUFTADJI, chilipirgiu].

moftangíŭ, -gĭoáĭcă s. (d. moft orĭ turc. muftağy, chilipirgiŭ). Fam. Om neserios, farsor. Fem. gĭoaĭcă. V. farfasit.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

moftangiu (înv.) s. m., art. moftangiul; pl. moftangii, art. moftangiii (desp. -gi-ii)

moftangiu (înv.) s. m., art. moftangiul; pl. moftangii, art. moftangiii (-gi-ii)

moftangiu s. m., art. moftangiul; pl. moftangii, art. moftangiii

moftangiu

moftangiu sb. m., -gioaică sb. f.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MOFTANGIU s., adj. v. clănțău, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbă-lungă, vorbăreț.

moftangiu s., adj. v. CLĂNȚĂU. FLECAR. GURALIV. LIMBUT. PALAVRAGIU. VORBĂ-LUNGĂ. VORBĂREȚ.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

moftangiu, -oaică, moftangii, -oaice s. m., s. f. persoană neserioasă pe care nu se poate conta

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MOFTANGIU s. m. (Familiar) Om neserios, flecar și șmecher; palavragiu, (familiar, rar) moftolog, mofturean. Dacă nu i-o ajunge ce i-oi da eu moftangiului, să-mi tai mie favuridele. CARAGIALE, O. VI, 37. Criticul e un moftangiu care vrea să-și dea aere de om priceput. id. ib. VII, 158. Să scăpăm odată de moftangii. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. II, 26. E jocul moftangiilor care țin să se procopsească. PAS, L. I, 151. Caragiale scrie cu vădit năduf împotriva moftangiilor șovini. L. ROM. 1953, nr. 1, 49. Te cunosc, marfagiule, Nu ești Ilie, moftangiule ? TEODORESCU P. P. 126. - Pl.: moftangii. – Moft + suf. -angiu. Cf. m u f t a n g i u.

Intrare: moftangiu
substantiv masculin (M69)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • moftangiu
  • moftangiul
  • moftangiu‑
plural
  • moftangii
  • moftangiii
genitiv-dativ singular
  • moftangiu
  • moftangiului
plural
  • moftangii
  • moftangiilor
vocativ singular
  • moftangiule
plural
  • moftangiilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

moftangiu, moftangiisubstantiv masculin

  • 1. familiar Om neserios pe care nu se poate conta, flecar (și șmecher). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: flecar moftolog palavragiu
    • format_quote E jocul moftangiilor care țin să se procopsească. PAS, L. I 151. DLRLC
    • format_quote Ajungem la sfîntul Ilie, în Gorgani, – moftangiul după noi. CARAGIALE, O. I 46. DLRLC
etimologie:
  • Moft + sufix -angiu. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.