micșorare sf [At: PSALT. 209 / V: (îvp) ~șur~, ~șurire / Pl: ~rări / E: micșora] 1 Reducere a dimensiunii Si: diminuare, (rar) micire (1), scădere. 2 (Înv) Însușire de a fi mic (1). 3 Reducere a duratei Si: (rar) micire (2), scădere. 4 Reducere a cantității, a numărului, a plafonului Si: (rar) micire (2), scădere. 5 (Cu determinări ca „preț”, „tarif” etc.) Ieftinire. 6 (Înv; îs) ~a prețului monedei Devalorizare. 7 Scădere a intensității. 8 (Înv, îs) ~ sufletească Deprimare. 9 (Rar) Umilință. 10 (Înv) Diminuare a valorii, a prestigiului cuiva sau a ceva Si: înjosire, știrbire. 11 Situație umilă, modestă a cuiva. 12 (Rar) Exprimare a diminutivului.

MICȘORARE, micșorări, s. f. 1. Acțiunea de a (s e) micșora și rezultatul ei; reducere, scădere, restrîngere. Micșorarea unui spațiu. 2. (Învechit) Depresiune sufletească, descurajare, deznădejde; desperare. (În forma micșurare) Frica și micșurarea sufletului său, aruncîndu-l în niște trudnice gînduri i-au rădicat cu totul pofta mîncării. DRĂGHICI, R. 73. – Variantă: micșurare s. f.

micșurare sf vz micșorare

micșurire sf vz micșorare

MICȘURARE s. f. v. micșorare.

micșorare s. f., g.-d. art. micșorării; pl. micșorări

micșorare s. f., g.-d. art. micșorării; pl. micșorări

micșorare s. f., g.-d. art. micșorării; pl. micșorări

micșorare, diminuarea unui interval* cu un semiton* cromatic. M. apare de obicei ca efect al cromatizării*. Cvinta* micșorată este singurul interval micșorat natural care poate exista și în modurile diatonice*. V. triton.

MICȘORARE s. 1. v. descreștere. 2. diminuare, reducere, ușurare. (~ încărcăturii unei nave.) 3. v. scurtare. 4. v. reducere. 5. descreștere, reducere, scădere, scurtare. (~ zilei în timpul toamnei.) 6. v. încetinire. 7. v. atenuare. 8. v. ieftinire. 9. reducere, scăzământ. (O ~ la impozite.)

MICȘORARE s. v. diminuare, scădere, smerenie, umilință.

micșorare s.f. I (indică dimensiunea) 1 descreștere, diminuare, reducere, scădere, <rar> descaladare. Extinderea satului a dus la micșorarea suprafeței terenului cultivat. 2 prescurtare, reducere, scurtare, <livr.> racursi, <înv.>liniștire. Pentru a putea publica articolul, a fost obligatorie micșorarea textului acestuia. 3 (optic.) micșorare unghiulară = grosisment. Micșorarea unghiulară este raportul dintre tangenta unghiului sub care se vede un obiect apropiat cu ajutorul unui instrument optic și tangenta unghiului sub care se vede același obiect cu ochiul liber. II (arată cantitatea) descreștere, diminuare, împuținare, reducere, scădere, <livr.> deperdiție, diminuție, <rar> descaladare, <înv.> puținare. În ultimul timp se observă o micșorare a numărului fumătorilor. 2 diminuare, reducere, ușurare. Ridicarea în aer a unui balon depinde de micșorarea lestului. 3 reducere, scăzământ. Dacă plătești impozitul în primele trei luni ale anului, ți se face o micșorare de câteva zeci de lei. 4 ieftinire, reducere, scădere. La sfârșitul anului s-a constatat o micșorare a prețurilor la unele alimente. III (indică intensitatea) 1 alinare, amortizare, atenuare, calmare, descensiune, descreștere, diminuare, domolire, estompare, liniștire, potolire, reducere, scădere, slăbire, temperare, <rar> alin², <fig.> diluare, <fig.; înv.> slobozire. Micșorarea zgomotului de afară se datorează instalării termopanelor la ferestre. 2 încetinire, reducere. Înainte de a intra într-o curbă, este obligatorie micșorarea vitezei mașinii. 3 coborâre, descensiune, descreștere, scădere. Se anunță o micșorare bruscă a temperaturii în zona montană. IV (indică durata) descreștere, reducere, scădere, scurtare. Toamna, are loc micșorarea zilei. V (indică valoarea, calitatea) 1 diminuare, scădere, <fig.> știrbire, <fig.; înv.> știrbitură. Critica poate juca un rol important în micșorarea valorii unei opere. 2 (înv.) v. Smerenie. Umilință.

micșorare s. v. DIMINUARE. SCĂDERE. SMERENIE. UMILINȚĂ.

MICȘORARE s. 1. descreștere, reducere, scădere. (~ a dimensiunii, a suprafeței unui corp.) 2. diminuare, reducere, ușurare. (~ încărcăturii unei nave.) 3. prescurtare, reducere, scurtare. (~ unui text.) 4. descreștere, diminuare, împuținare, reducere, scădere, (înv.) puținare. (~ numărului de...) 5. descreștere, reducere, scădere, scurtare. (~ zilei în timpul toamnei.) 6. încetinire, reducere. (~ vitezei unui vehicul.) 7. atenuare, calmare, descreștere, diminuare, domolire, potolire, reducere, scădere, slăbire, temperare. (~ vitezei vîntului.) 8. ieftinire, reducere, scădere. (~ prețurilor.) 9. reducere, scăzămînt. (O ~ la impozite.)

Micșorare ≠ creștere, mărire, sporire

MICȘORARE s. f. Acțiunea de a (s e) m i c ș o r a și rezultatul ei; (rar) micire. Reducere, diminuare a dimensiunii. Cf. m i c ș o r a (I). Cf. POLIZU, PONTBRIANT, D.,BARCIANU, V., COSTINESCU, DDRF, ALEXI, W. ♦ (Învechit) însușirea de a fi mic (I) Au năvălit mulțime multă la mănăstire și nu mai încăpea pentru strîmtoarea și micșorarea locului. MINEIUL (1 776), 181^r2/13. Acest feli zidiri care nu să pun la samă din pricina micșurării lor. AMFILOHIE, f. 300^v/10. Și alte multe ce avea. . . le-am văzut întru acest sătucean, pe care harta nici că îl are, pentru micșorarea lui. GOLESCU, Î. 129, cf. PONTBRIANT, D., COSTINESCU, DDRF. II. Reducere a duratei; scădere. Cf. m i c ș o r a (II). Cf. DDRF. III. Reducere, scădere a cantității, a numărului, a plafonului. Cf. m i c ș o r a (III). Scădearea (micșurarea HD) dzilelor meale spure mie. PSALT. 209. De-are vria, de n-are vria, giudețul iaste datoriu să micșureadze certaria celui mic. . . ce să dzice micșuraria certării. PRAV. 261. Să aibă . . . deplin numărul de breslași fără micșurare (a. 1814). URICARIUL, IV, 186/5. Micșorarea consumurilor specifice, micșorarea pierderilor de fabricație. LEG. EC. PL. 205, cf. 425. ♦ (Cu determinări ca „preț”, „tarif” etc.) Ieftinire. Micșorarea tarifelor la mărfuri. ♦ (Învechit) Micșorarea prețului monedei = devalorizare. Cheltuiala vieții. . . după scumpetea de acum și micșurarea prețului monedei (a. 1 815). URICARIUL, IV, 118/16. IV. Diminuare, atenuare, slăbire, scădere a intensității. Cf. m i c ș o r a (IV). Micșorarea luminii. V. (Învechit, în sintagma) Micșorarea sufletului = deprimare, descurajare, deznădejde. Și grăi Moisi. . . fiilor lu Israil și nu ascultară pre Moisi de micșorarea sufletului (d i n p r i c i n a d e z n ă d e j d i i B 1938, 64) și de faptele ceale greale. BIBLIA (1688), 42²/55. Frica și micșurarea sufletului său, aruncîndu-l în niște trudnice gînduri, i-au rădicat cu totul pofta mîncârii. DRĂGHICI, R. 73/5. I-au dat un oarecare curaj și. . . înălța mulțămiri cătră Dumnezău, câindu-să pentru micșurarea sufletului său. id. ib. 116/12.1. VI. (Rar) Smerenie, umilință. Cf. m i c ș o r a (V I). Miluiaște-mă, Doamne, vedzi smerenia (micșurarea H) mea. PSALT. 13, cf. 52, BARCIANU, V. 2. (Învechit) Diminuare a valorii, a prestigiului (cuiva sau a ceva); știrbire; înjosire. Cf. m i c ș o r a (V 2). Cum va suferi micșurarea sîngur-născutului său fiiu cerescul împărat? DOSOFTEI, V. S. noiembrie 147^r/10. La oamenii mari, cu greu să poate răbda acelea ce aduc micșurare și uitare cinstii numelui lor. N. COSTIN, L. 330. Legiuim paza acestui privilegiu nesmintit, fără cît de puțină micșurare (a. 1814). URICARIUL, I. 36. ♦ Situație umilă, modestă (a cuiva). Măcar că eu am fost mai mic și mai netrebnic decît toți. . ., Dumnezeu n-au căutat la micșorarea și netrebnicia mea. ANTIM, P. 4. VII. (Rar) Exprimare a diminutivului. Sufixul latinesc „uceus” . . . se întrebuințează. . . spre micșurare. CONV. LIT. XI, 218. – Pl.: micșorări. - Și: (învechit și popular) micșuráre, (învechit) micșuríre (PRAV. 340) s. f. – V. micșora.

MICȘURARE s. f. v. micșorare.

MICȘURÍRE s. f. v. micșorare.