7 definiții pentru mergere


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MÉRGERE s. f. (Rar) Acțiunea de a merge și rezultatul ei; mișcare (a unei ființe sau a unui obiect mobil) dintr-un loc în altul; deplasare, mers. – V. merge.

MÉRGERE s. f. (Rar) Acțiunea de a merge și rezultatul ei; mișcare (a unei ființe sau a unui obiect mobil) dintr-un loc în altul; deplasare, mers. – V. merge.

mergere sf [At: CORESI, EV. 16 / E: merge] 1 Mers1 (1). 2 (Înv; îs) ~ înainte Progres. 3 Plecare dintr-un anumit loc. 4 (Rar) Vizită. 5 Însoțire. 6 (Înv; îs) ~ după cineva Urmare, respectare a sfaturilor sau a învățăturilor cuiva. 7 (Înv; îas) Căsătorie a unei femei. 8 (Înv) Succesiune. 9 Continuare. 10 Continuitate. 11 Intrare în vigoare. 12 Curgere a unui râu.

MÉRGERE s. f. (Rar) Acțiunea de a merge; pornire, plecare, ducere. Serdarul luase cu prilejul mergerii la școală a lui Costache, numele de Bălcescu. CAMIL PETRESCU, O. I 148. A ta e mergerea mereu Spre țintă. COȘBUC, P. I 287. Vra... să lasă slobodă mergerea lamelor încotro vor voi. DRĂGHICI, R. 162.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

mérgere (rar) s. f., g.-d. art. mérgerii

mérgere s. f., g.-d. art. mérgerii


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MÉRGERE s. 1. v. mers. 2. v. plecare.

MERGERE s. 1. deplasare, mers, mișcare. (~ lui prin grădină.) 2. ducere, mers, plecare, pornire. (După ~ lui de acolo.)

Intrare: mergere
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mergere
  • mergerea
plural
  • mergeri
  • mergerile
genitiv-dativ singular
  • mergeri
  • mergerii
plural
  • mergeri
  • mergerilor
vocativ singular
plural

mergere

  • 1. rar Acțiunea de a merge și rezultatul ei; mișcare (a unei ființe sau a unui obiect mobil) dintr-un loc în altul.
    exemple
    • Serdarul luase cu prilejul mergerii la școală a lui Costache, numele de Bălcescu. CAMIL PETRESCU, O. I 148.
      surse: DLRLC
    • A ta e mergerea mereu Spre țintă. COȘBUC, P. I 287.
      surse: DLRLC
    • Vra... să lasă slobodă mergerea lamelor încotro vor voi. DRĂGHICI, R. 162.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi merge
    surse: DEX '98 DEX '09