mergere sf [At: CORESI, EV. 16 / E: merge] 1 Mers¹ (1). 2 (Înv; îs) ~ înainte Progres. 3 Plecare dintr-un anumit loc. 4 (Rar) Vizită. 5 Însoțire. 6 (Înv; îs) ~ după cineva Urmare, respectare a sfaturilor sau a învățăturilor cuiva. 7 (Înv; îas) Căsătorie a unei femei. 8 (Înv) Succesiune. 9 Continuare. 10 Continuitate. 11 Intrare în vigoare. 12 Curgere a unui râu.