19 definiții pentru leaț
din care- explicative (12)
- morfologice (4)
- relaționale (2)
- etimologice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
LEAȚ, leațuri, s. n. Despicătură lungă și îngustă de lemn, adesea fasonată (în patru muchii), folosită în tâmplărie. [Var.: laț s. n.] – Din magh. léc.
LEAȚ, leațuri, s. n. Despicătură lungă și îngustă de lemn, adesea fasonată (în patru muchii), folosită în tâmplărie. [Var.: laț s. n.] – Din magh. léc.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ionel_bufu
- acțiuni
leaț2[1] sn vz laț2 corectat(ă)
- În original, probabil incorect, accentuat leaț, ceea ce ar indica pronunția în două silabe le-aț. — cata
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
leaț1[1] sn [At: DEX / V: laț / Pl: nct[2] / E: mg léc] Despicătură lungă și îngustă, adesea fasonată în patru muchii, folosită în tâmplărie. corectat(ă)
- În original, probabil incorect, accentuat leaț, ceea ce ar indica pronunția în două silabe. — cata
- După alte surse, pluralul ar avea forma leațuri. În MDA2 acest plural poate fi găsit în textul definiției cuv. „pazie1” — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LEAȚ, leațuri, s. n. Piesă lungă și îngustă de lemn, fasonată, de obicei, în patru muchii și folosită la lucrări de dulgherie și de tîmplărie. Înconjurară o împrejmuire de leațuri. C. PETRESCU, Î. II 201. Patru leațuri cioplite frumos și încheiate laolaltă. SLAVICI, N. I 61. S-a tăiat un parchet, s-a făcut grinzi, căpriori, leațuri. I. IONESCU, P. 467. – Variantă: laț (DELAVRANCEA, S. 108) s. n.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LEAȚ ~uri n. Bucată lungă și subțire de lemn (de obicei în patru muchii) folosită în tâmplărie și la construcții; șipcă. /<ung. léc
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
leaț n. pl. Mold. lațe (de brad).
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
leaț n. V. leț.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LAȚ2 s. n. v. leaț.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
LAȚ2 s. n. v. leaț.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LAȚ1 s. n. v. leaț.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
laț m. (pl. lați) 1. bucată de lemn lungă și subțire; 2. pl. scânduri ce se pun pe căpriorii învelitorii. [Sas. LAZ = germ. LATTE].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
1) laț m. (ca și leț, leaț). Munt. est, Trans. Leț.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
leț și leaț (ea dift.) n., pl. urĭ (orig. comună cu ung. léc, rut. pol. lata, sîrb. letva, d. germ. latte, vgerm. latta, de unde și fr. latte și it. latta. V. corlată). Mold. Lemnu orizontal care e fixat pe stîlpiĭ zaplazuluĭ și susține scîndurile. (Și la acoperiș se pun lețurĭ). – În Munt. est laț și lanț, în Trans. laț [m.], în Munt vest, Olt. lăntéț. Și pázie (Mold.). V. cușac.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
leaț s. n., pl. leațuri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
leaț s. n., pl. leațuri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
leaț s. n., pl. leațuri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
leaț, pl. leațuri
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
LEAȚ s. v. șipcă.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
LEAȚ s. șipcă, (pop.) ostreț, (reg.) zăvor, (prin Bucov.) șarampoi, (Olt. și Munt.) ștachetă, (prin Olt. și Ban.) ștează, (Bucov.) șulumachi, (Mold.) taban, (prin Ban.) tiplu. (~ la un gard.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
laț (-ți), s. m. – Leaț, șipcă, par. – Var. leț, leaț. Germ. Latte, prin intermediul săs. laz (Borcea 196; DAR), cf. mag. léc (Gáldi, Dict., 141). – Der. lățui (var. lețui), vb. (a face o palisadă sau o estacadă); lățuitor, s. m. (tăietor de pari); lățuitor, s. n. (burgiu, sfredel).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
leaț, leațurisubstantiv neutru
- 1. Despicătură lungă și îngustă de lemn, adesea fasonată (în patru muchii), folosită în tâmplărie. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEXsinonime: șipcă
- Înconjurară o împrejmuire de leațuri. C. PETRESCU, Î. II 201. DLRLC
- Patru leațuri cioplite frumos și încheiate laolaltă. SLAVICI, N. I 61. DLRLC
- S-a tăiat un parchet, s-a făcut grinzi, căpriori, leațuri. I. IONESCU, P. 467. DLRLC
-
etimologie:
- léc DEX '09 DEX '98 NODEX