22 de definiții pentru leasă lează


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

lea sf [At: ANON. CAR. / V: (reg) leață, (reg) lea / Pl: lese, (pop) leși, (reg) lesuri, (reg) le / E: slv лѣса, bg, rs леса, mg lésza] 1 Unealtă de pescuit din nuiele de răchită împletite sub forma unei plase, cu o lungime variind între 40 cm și 2 m, cu un capăt mai lat și drept, prins pe fundul apei și cu celălalt capăt îndreptat spre valea râului. 2 Instrument de pescuit format din două garduri oblice, care pot fi ridicate sau coborâte în funcție de nivelul apei. 3 (Îe) A cădea (sau a prinde ori a da) în ~ A intra într-o încurcătură. 4 (Îae) A da de necaz. 5 Baraj făcut din gard de nuiele pe cursul unei ape pentru a-l bara sau devia, în scopul prevenirii inundațiilor sau pentru irigații. 6 (Pex) Porțiune de teren irigată cu ajutorul leasei (5). 7 (Reg) Strat în care se seamănă ceapa. 8 Clocitoare de pești. 9 Împletitură din nuiele de dimensiuni reduse, folosită în diferite scopuri gospodărești precum uscarea fructelor, afumarea peștelui, depozitarea sau transportarea unor lucruri etc. 10 (Îvp) Pătul. 11 Împletitură de nuiele cu care se dublează sau se prelungesc loitrele și fundul căruței, carului, trăsurii etc. 12 (Pop) Loteț de bătut porumbul. 13 (Îe) A bate (sau a face) ~ A snopi pe cineva în bătaie. 14 (Pop) Împletitură de nuiele cu care se acoperă un bordei. 15 (Pex) Bordei. 16 (Pop) Hăitaș. 17 (Pop) Cursă de prins păsări. 18-19 (Pop) (Perete sau) podea de hambar. 20 (Pex) Șopron. 21 (Pop) Gard mobil folosit la stână Si: leastă. 22 (Buc; Trs) Mătură cu coadă lungă folosită la alegerea plevei de grâu Si: feleritoare, vânturătoare. 23 (Reg) Ușă la strungă. 24 (Mol) Despărțitură a stânii unde se depozitează cașul. 25 (Trs; Mol) Poartă a curții. 26 (Reg) Șireaglă. 27 (Reg) Desiș într-o pădure Si: mărăciniș, (reg) huceag. 28 (Reg; îe) A face (sau a turna ori a rămâne) ~ A culca o plantă cultivată la pământ Si: a strivi. 29 (Îae; fig) A ucide. 30 (Îe) A fi (sau) a se face (beat) ~ A se îmbăta foarte tare. 31 Desiș format din ramurile bogate ale unui arbore. 32 (Îvp) Broderie. 33 (Îvp) Podoabă împletită din mărgele sau cusută cu fir, bani, pietre prețioase etc. pe o bandă de pânză, purtată de femei pe cap sau la gât. 34 (Dob; art.) Dans popular nedefinit mai îndeaproape. 35 (Dob; art.) Melodie după care se execută acest dans.

LEÁSĂ1, lese, s. f. Împletitură de nuiele în formă de grătar, de gard, de coș etc., folosită (singură sau ca element component) în numeroase scopuri practice. – Din bg. lesa, sb. ljesa.

LEÁSĂ2, lese, s. f. Desiș mare într-o pădure. ♦ Desiș format din ramurile unui copac. – Din sl. lĕsŭ.

LEÁSĂ2, lese, s. f. Desiș mare într-o pădure. ♦ Desiș format din ramurile unui copac. – Din sl. lĕsŭ.

LEÁSĂ1, lese, s. f. Împletitură de nuiele în formă de grătar, de gard, de coș etc., folosită (singură sau ca element component) în numeroase scopuri practice. – Din bg. lesa, scr. ljesa.

LEÁSĂ1, lese, s. f. 1. Împletitură de nuiele, care servește ca grătar pentru uscarea legumelor, fructelor (v. lojniță), brînzei (v. comarnic) etc. sau la bătut porumbul și fasolea pentru a le desface boabele. Știuleții de păpușoi se pun în podul casei... pe o leasă. PAMFILE, A. R. 221. Așază [peste groapă] o leasă de nuiele numai înținată și niște frunzari peste dînsa. CREANGĂ, P. 29. Păstrăvii sărați... se usucă și se afumă puindu-i pe o leasă. I. IONESCU, M. 66. 2. Construcție cu pereții din împletitură de nuiele pentru păstrarea la loc uscat și aerisit a porumbului, paielor etc.; coșar2. 3. Zăgaz de nuiele făcut pentru oprirea apei (v. iezătură) sau spre a opri peștii să treacă în josul apei (v. gard). La capătul șanțului despre Dunăre fac țarcă și pe dînsa pun o leasă prin care apa se scurge. I. IONESCU, M. 530. Se strîng peștii la leasă. TEODORESCU, P. P. 388. ♦ Coș de nuiele pentru prins pește.

LEÁSĂ2, lese, s. f. Desiș mare într-o pădure, mărăciniș. Șuieră mierlița, strigă cucu-n leasă: Cucule, azi-noapte m-am visat mireasă. IOSIF, P. 58. Cu rîturile întinse... [mistreții] dau năvală prin leasă și prin mocirlă. ODOBESCU, S. III 110. Să abătu într-o leasă dă mărăcini. ȘEZ. III 33. ♦ Desișul ramurilor unui singur copac. Pluta astupă astfel, cu leasa ramurilor ei, și deschiderea de jos a viroagei. GALACTION, O. I 297. Un dafin o umbrește Sub leasa-i înflorită. MACEDONSKI, O. I 18.

LEÁSĂ1 lése f. 1) Împletitură din nuiele în formă de grătar, folosită, de obicei, pentru uscarea fructelor sau a legumelor. 2) Construcție din nuiele sau din scânduri bătute rar, în care se păstrează porumb (în știuleți); sâsâiac; coșar; porumbar. 3) Gard de nuiele folosit la pescuit în gârle. 4) Coș împletit din nuiele sau din trestie, folosit la pescuit. [G.-D. lesei] /<bulg. lesa, sb. ljesa

LEÁSĂ2 lése f. Desiș mare într-o pădure. [G.-D. lesei] /<sl. lĕsu

leasă f. desiș într’o pădure. [Slav. LĬESŬ, pădure].

leasă f. 1. împletitură din nuiele (pe care se usucă poame, se bate porumb sau cu care se înlocuiesc loitrele); 2. coș, în formă de opincă, de prins pește vara (Iulie și August). [Slav. LĬESA].

leásă f., pl. lese (vsl. lĕsa, împletitură de nuĭele, d. lĕsu, pădure, copac; rus. lĕs, lemn, pădure, bg. lĕsa, împletitură de nuĭele; sîrb. ceh. lesa, ung. lésza). Împletitură de nuĭele (pe care se usucă poamele, se bate popușoĭu ș. a.). Porumbar, sîsîĭac, coșar de ținut ștulețĭ de porumb (Munt. est). Împletitură de nuĭele de forma uneĭ opincĭ de prins pește în pîrăĭele de munte. Mare îngrăditură de scîndurĭ în care intră peștele adus de curent și se adună în partea cea maĭ îngustă a eĭ, de unde e împins într’un sac de plasă (Dun.). Desiș într’o pădure într’un crîng (Munt.). Subdiviziune de raclă la grădinărie. V. pleter.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

leásă s. f., g.-d. art. lései; pl. lése

leásă (împletitură, desiș) s. f., g.-d. art. lései; pl. lése


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

LEÁSĂ s. 1. (reg.) bojdei, coșer, lojniță, slaniță, șujnic. (~ pe care se usucă fructele.) 2. (pop.) comarnic. (~ pentru scurs cașul.) 3. (reg.) coteț, cușcă. (~ pe care se bat știuleții de porumb.) 4. (reg.) cutiță, ostreț, saltea, vintilă. (~ pentru pescuit.) 5. grădele (pl.). (~ de nuiele care împrejmuiește un loc.)

LEÁSĂ s. v. măturoi, târn.

LEA s. 1. (reg.) bojdei, coșer, lojniță, slaniță, șujnic. (~ pe care se usucă fructele.) 2. (pop.) comarnic. (~ pentru scurs cașul.) 3. (reg.) coteț, cușcă. (~ pe care se bat știuleții de porumb.) 4. (reg.) cutiță, ostreț, saltea, vintilă. (~ pentru pescuit.) 5. grădele (pl.). (~ de nuiele care împrejmuiește un loc.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

leásă (lése) s. f.1. Împletitură de nuiele. – 2. Rogojină. – 3. Tipar de brînză. – 4. Hambar. – 5. Cușcă, coteț de nuiele pentru bătut porumbul. – 6. Instrument de pescuit. – 7. Zăgaz, baraj. – Mr., megl. leasă. Sl. (bg., slov., rus.) lĕsa (Miklosich, Slaw. Elem., 29; Cihac, II, 167; Iordan, Dift., 145; Conev 65 și 75), cf. sb. ljesa, mag. lésza. Din sl. lĕsŭ „pădure”, cf. slov., rus. lĕs „pădure”, de unde și leasă, s. f. (desiș).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

leásă, lese, (liasă, lesă), s.f. – 1. Împletitură de nuiele: a) la gard; b) nuiele împletite pe care se așază prunele la uscat (ALRRM, 1971: 458). 2. Poarta de la intrarea în staor, la stână (Memoria, 2001). 3. Scândură așezată pe furci, sub comarnic și sub care se așază brânza (Papahagi, 1925; Budești). – Din sl. (bg., rus.) lěsa (Miklosich, Cihac, Iordan, Conev, cf. DER; MDA); din bg. lesa, srb. ljesa (DEX).

leásă, lese, (liasă, lesă), s.f. – 1. Împletitură de nuiele: a) la gard; b) nuiele împletite pe care se așează prunele la uscat (ALR 1971: 458). 2. Poarta de la intrarea în staor, la stână (Memoria 2001). 3. Scândură așezată pe furci, sub comarnic și sub care se așează brânza (Papahagi 1925; Budești). – Din sl. lěsa.

Intrare: leasă
substantiv feminin (F12)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lea
  • leasa
plural
  • lese
  • lesele
genitiv-dativ singular
  • lese
  • lesei
plural
  • lese
  • leselor
vocativ singular
plural
lează
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.