8 definiții pentru istoveală
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ISTOVEALĂ s. f. Faptul de a (se) istovi; sleire a puterilor; stare de epuizare fizică. – Istovi + suf. -eală.
ISTOVEALĂ s. f. Faptul de a (se) istovi; sleire a puterilor; stare de epuizare fizică. – Istovi + suf. -eală.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
istoveală sf [At: DA / Pl: ~eli / E: istovi + -eală] (Pop) 1 (Înv) Ivire. 2 (Înv) Naștere. 3 (Înv) Sfârșire. 4-9 Istovire (4-9).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ISTOVEALĂ s. f. Sleire a puterilor, epuizare fizică.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
istoveală s. f., g.-d. art. istovelii
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
istoveală s. f., g.-d. art. istovelii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
istoveală s. f., g.-d. art. istovelii
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ISTOVEALĂ s. v. extenuare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ISTOVEALĂ s. epuizare, extenuare, istovire, secătuire, sfîrșeală, slăbiciune, sleire, surmenaj, surmenare, vlăguire, (înv. și reg.) slăbie, (înv. livr.) marasm. (Stare de totală ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F54) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
istovealăsubstantiv feminin
etimologie:
- Istovi + sufix -eală. DEX '98 DEX '09