9 definiții pentru sleire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SLEÍRE, sleiri, s. f. Faptul de a (se) slei; fig. istovire, extenuare, epuizare. – V. slei.

sleire sf [At: (a. 1898) în PLR I, 494 / V: (înv) slăi~ / Pl: ~ri / E: slei2] 1 Dobândirea, prin răcire, a unei anumite consistențe de către o grăsime (animală) încălzită până la lichefiere Si: (înv) sleială (1), sleitură (1). 2 (Pex) Dobândirea, prin răcire, de către o mâncare încălzită a unui aspect specific și a unui gust neplăcut care evidențiază grăsimea din compoziție Si: (înv) sleială (2), (înv) sleitură (2). 3 (Înv) Înghețare. 4 Secare1 și curățare de nămol, de pietre etc. Si: sleit1 (2), (înv) sleială (3), (înv) sleitură (3). 5 (Pes; reg) Răstoacă. 6 (Fig) Rămânere fără mijloace materiale, bogății naturale etc. Si: istovire, secătuire, stoarcere, sugere, vlăguire, (rar) secare, (înv) sleială (4), sleit1 (3), sleitură (4). 7 (Fig) Consumare (aproape) totală a mijloacelor materiale, a bogățiilor naturale etc. Si: istovire, secătuire, stoarcere, sugere, vlăguire, (rar) secare, (înv) sleială (5), sleit1 (4), (înv) sleitură (5). 8 (Fig) Atingere a limitei disponibilităților etc. fizice, intelectuale, afective etc. Si: epuizare (6), secare1, sfârșire, stoarcere, sugere, vlăguire, zdrobire, (rar) secătuire, (nob) slei1 (1). 9 (Pex) Obosire peste măsură (din cauza eforturilor fizice, a consumului nervos etc.) Si: epuizare (7), secare1, sfârșire, stoarcere, sugere, vlăguire, zdrobire, (rar) secătuire, (nob) slei1 (2). 10 (Rar) ~ nervoasă Astenie nervoasă.

SLEÍRE, sleiri, s. f. Faptul de a (se) slei; fig. istovire, extenuare, epuizare. – V. slei.

SLEÍRE, sleiri, s. f. Faptul de a (se) slei; istovire, extenuare, epuizare. S-a băgat argat la Iordache Diman, cînd a crescut mai mare, pe mîncare și îmbrăcăminte... A plecat, fiindcă bogătanul îl muncea pînă la sleire. STANCU, D. 45.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

sleire s. f., g.-d. art. sleirii; pl. sleiri

!sleire s. f., g.-d. art. sleirii; pl. sleiri

sleíre s. f., g.-d. art. sleírii; pl. sleíri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SLEÍRE s. 1. coagulare, închegare, solidificare. (~ grăsimii.) 2. v. extenuare.

SLEIRE s. 1. coagulare, închegare, solidificare. (~ grăsimii.) 2. epuizare, extenuare, istoveală, istovire, secătuire, sfîrșeală, slăbiciune, surmenaj, surmenare, vlăguire, (înv. și reg.) slăbie, (înv. livr.) marasm. (Stare de totală ~.)

Intrare: sleire
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sleire
  • sleirea
plural
  • sleiri
  • sleirile
genitiv-dativ singular
  • sleiri
  • sleirii
plural
  • sleiri
  • sleirilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sleire, sleirisubstantiv feminin

  • 1. Faptul de a (se) slei. DEX '09 DLRLC
    • 1.1. figurat Epuizare, extenuare, istovire. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote S-a băgat argat la Iordache Diman, cînd a crescut mai mare, pe mîncare și îmbrăcăminte... A plecat, fiindcă bogătanul îl muncea pînă la sleire. STANCU, D. 45. DLRLC
etimologie:
  • vezi slei DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.