opțiuni
  • info

8 definiții pentru secătuire

Explicative DEX

SECĂTUIRE, secătuiri, s. f. Acțiunea de a secătui și rezultatul ei. – V. secătui.

SECĂTUIRE, secătuiri, s. f. Acțiunea de a secătui și rezultatul ei. – V. secătui.

secătuire sf [At: CIHAC, I, 252 / Pl: ~ri / E: secătui] 1-7 (Rar) Secare1 (1-3, 10-13). 8 (Fig) Rămânere fără (nici un fel de) mijloace materiale, bogății naturale etc. 9 Consumare (aproape) totală a mijloacelor materiale, a bogățiilor naturale etc. Si: sleire, stoarcere, sugere, istovire, vlăguire, zdrobire, (rar) secare1 (9). 10 (Spc) Epuizare (în cea mai mare parte sau totală) a rezervelor de substanțe minerale dintr-un zăcământ. 11 (Spc) Transformare a unui teren agricol fertil într-unul nefertil sau puțin fertil (prin exploatarea lui nerațională).

SECĂTUIRE, secătuiri, s. f. Acțiunea de a secătui și rezultatul ei.

Ortografice DOOM

secătuire s. f., g.-d. art. secătuirii; pl. secătuiri

secătuire s. f., g.-d. art. secătuirii; pl. secătuiri

secătuire s. f., g.-d. art. secătuirii; pl. secătuiri

Sinonime

SECĂTUIRE s. v. extenuare.

SECĂTUIRE s. epuizare, extenuare, istoveală, istovire, sfîrșeală, slăbiciune, sleire, surmenaj, surmenare, vlăguire, (înv. și reg.) slăbie, (înv. livr.) marasm. (Stare de totală ~.)

Intrare: secătuire
secătuire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • secătuire
  • secătuirea
plural
  • secătuiri
  • secătuirile
genitiv-dativ singular
  • secătuiri
  • secătuirii
plural
  • secătuiri
  • secătuirilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

secătuire, secătuirisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a secătui și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: extenuare
etimologie:
  • vezi secătui DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.