12 definiții pentru reliefa


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RELIEFÁ, reliefez, vb. I. Tranz. A scoate în evidență, a pune în lumină; a sublinia, a accentua. [Pr.: -li-e-] – Din relief.

RELIEFÁ, reliefez, vb. I. Tranz. A scoate în evidență, a pune în lumină; a sublinia, a accentua. [Pr.: -li-e-] – Din relief.

reliefa vt [At: PETICĂ, O. 279 / P: ~li-e~ / Pzi: ~fez / E: relief] 1 A lucra în relief (1) un ornament sculptural, o gravură etc. 2 A scoate în evidență.

RELIEFÁ, reliefez, vb. I. Tranz. A scoate ceva în relief; (fig.) a pune în evidență, a sublinia, a accentua. [Regizorii] reliefează... semnificația socială, fără însă să se îndepărteze de adevăratul fond istoric al piesei. SAHIA, U.R.S.S. 149.

RELIEFÁ vb. I. tr. A scoate în afară, în relief; (fig.) a evidenția, a sublinia, a accentua. [< relief].

RELIEFÁ vb. tr. a scoate în afară, în relief; a evidenția, a sublinia, a accentua. (< relief)

A RELIEFÁ ~éz tranz. 1) A face să se reliefeze. 2) A distinge din restul elementelor de același fel; a scoate în evidență; a evidenția; a releva; a remarca; a decela; a vădi. [Sil. -li-e-] /Din relief

A SE RELIEFÁ se ~eáză intranz. (despre obiecte ce nu au contururi) A se distinge prin anumite trăsături; a ieși în relief; a se diferenția; a se diferi; a se deosebi. [Sil. -li-e-] /Din relief


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

reliefá (a ~) (-li-e-) vb., ind. prez. 3 reliefeáză

reliefá vb. (sil. -li-e-), ind. prez. 1 sg. relieféz, 3 sg. și pl. reliefeáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

RELIEFÁ vb. 1. v. profila. 2. v. contura. 3. v. accentua. 4. v. evidenția.

RELIEFA vb. 1. a se contura, a se delimita, a se desena, a se desluși, a se distinge, a se evidenția, a se preciza, a se profila, a se proiecta. (Imaginea ei se ~ în lumina asfințitului.) 2. a contura, a evidenția, a mula. (Rochia îi ~ corpul.) 3. a accentua, a evidenția, a întări, a marca, a puncta, a releva, a sublinia, (livr.) a învedera, a potența. (A ~ calitățile lucrării.) 4. a se evidenția, a reieși. (Se ~ un anumit patos în poezia lui.)

A reliefa ≠ a estompa, a voala

Intrare: reliefa
  • silabație: -li-e-
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • reliefa
  • reliefare
  • reliefat
  • reliefatu‑
  • reliefând
  • reliefându‑
singular plural
  • reliefea
  • reliefați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • reliefez
(să)
  • reliefez
  • reliefam
  • reliefai
  • reliefasem
a II-a (tu)
  • reliefezi
(să)
  • reliefezi
  • reliefai
  • reliefași
  • reliefaseși
a III-a (el, ea)
  • reliefea
(să)
  • reliefeze
  • reliefa
  • reliefă
  • reliefase
plural I (noi)
  • reliefăm
(să)
  • reliefăm
  • reliefam
  • reliefarăm
  • reliefaserăm
  • reliefasem
a II-a (voi)
  • reliefați
(să)
  • reliefați
  • reliefați
  • reliefarăți
  • reliefaserăți
  • reliefaseți
a III-a (ei, ele)
  • reliefea
(să)
  • reliefeze
  • reliefau
  • reliefa
  • reliefaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)