INGENUITATE, ingenuități, s. f. Simplitate, naturalețe împletită cu sinceritate și naivitate; puritate, candoare (în comportări). [Pr.: -nu-i-] – Din fr. ingénuité, lat. ingenuitas, -atis.

ingenuitate sf [At: MAIORESCU, D. III, 24 / P: ~nu-i~ / Pl: ~tăți / E: fr ingénuité, lat ingenuitas] 1 Simplitate. 2 Naivitate. 3 Nevinovăție. 4 Puritate. 5 Candoare.

INGENUITATE s. f. Simplitate, naturalețe împletită cu sinceritate și naivitate; puritate, candoare (în comportări). [Pr.: -nu-i-] – Din fr. ingénuité, lat. ingenuitas, -atis.

INGENUITATE s. f. Simplitate, naturalețe împletită cu sinceritate și naivitate; candoare. – Pronunțat: -nu-i-.

INGENUITATE s.f. Simplitate, naivitate, nevinovăție, curățenie; candoare. [Pron. nu-i-. / cf. fr. ingénuité, it. ingenuità].

INGENUITATE s. f. naturalețe, simplitate, naivitate, candoare. (< fr. ingénuité, lat. ingenuitas)

INGENUITATE f. Caracter ingenuu; sinceritate naivă. [G.-D. ingenuității; Sil. -nu-i-] /<fr. ingénuité, lat. ingenuitas, ~atis

*ingenuitáte f. (lat. ingenúitas, -átis). Naivitate, simplicitate, sinceritate naturală: a răspunde cu ingenuitate. Vorbă, acțiune ingenuă.

ingenuitate (desp. -nu-i-) s. f., g.-d. art. ingenuității; (manifestări) pl. ingenuități

!ingenuitate (-nu-i-) s. f., g.-d. art. ingenuității; (manifestări) pl. ingenuități

ingenuitate s. f. (sil. -nu-i-), g.-d. art. ingenuității

INGENUITATE s. candoare, credulitate, inocență, naivitate, (fig.) puritate. (E de-o ~ dezarmantă.)

INGENUITATE s. candoare, credulitate, inocență, naivitate. (E de-o ~ dezarmantă.)