14 definiții pentru inconsecvent inconsecuent


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

inconsecvent, ~ă a [At: RESMERIȚĂ, D. / V: (iuz) ~cue~ / Pl: ~nți, ~e / E: fr inconséquent, lat inconsequens, -tis] (Liv) Care nu este consecvent Si: schimbător.

INCONSECVÉNT, -Ă, inconsecvenți, -te, adj. Lipsit de consecvență, care își schimbă ideile, concepțiile etc.; schimbător, instabil, inconstant, nestatornic, neconsecvent. – Din fr. inconséquent, lat. inconsequens, -ntis.

INCONSECVÉNT, -Ă, inconsecvenți, -te, adj. Lipsit de consecvență, care își schimbă ideile, concepțiile etc.; schimbător, instabil, inconstant, nestatornic, neconsecvent. – Din fr. inconséquent, lat. inconsequens, -ntis.

INCONSECVÉNT, -Ă, inconsecvenți, -te, adj. (Despre persoane) Care se contrazice pe sine însuși în vorbele sau faptele sale, care-și schimbă concepțiile, care este lipsit de consecvență; schimbător.

INCONSECVÉNT, -Ă adj. Care nu este consecvent; schimbător. [< lat. inconsequens, cf. fr. inconséquent].

INCONSECVÉNT, -Ă adj. care nu este consecvent; schimbător, inconstant. (< fr. inconséquent, lat. inconsequens)

INCONSECVÉNT ~tă (~ți, ~te) Care nu este consecvent; lipsit de consecvență (în păreri, atitudini etc.); neconsecvent; nestatornic; schimbător; instabil; nestabil; inconstant. /<lat. inconsequens, ~ntis, fr. inconséquent

inconsecuent, ~ă a vz inconsecvent

*inconsecŭént, -ă adj. (lat. in-cónsequens, -éntis). Care lucrează fără consecŭență, care se contrazice în purtare: om inconsecŭent. Făcut fără consecŭență: purtare inconsecŭentă. Adv. Fără consecŭență. – Fals -cvent.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

inconsecvént adj. m., pl. inconsecvénți; f. inconsecvéntă, pl. inconsecvénte

inconsecvént adj. m. consecvent


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

INCONSECVÉNT adj. capricios, flușturatic, fluturatic, inconstant, instabil, neconsecvent, neconstant, nehotărât, neserios, nestabil, nestatornic, schimbăcios, schimbător, (livr.) labil, versatil, (fam.) cameleonic. (Un om foarte ~.)

INCONSECVENT adj. capricios, flușturatic, fluturatic, inconstant, instabil, neconsecvent, neconstant, neserios, nestabil, nestatornic, schimbăcios, schimbător, (livr.) labil. (Un om tare ~.)

Inconsecvent ≠ consecvent

Intrare: inconsecvent
inconsecvent adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • inconsecvent
  • inconsecventul
  • inconsecventu‑
  • inconsecventă
  • inconsecventa
plural
  • inconsecvenți
  • inconsecvenții
  • inconsecvente
  • inconsecventele
genitiv-dativ singular
  • inconsecvent
  • inconsecventului
  • inconsecvente
  • inconsecventei
plural
  • inconsecvenți
  • inconsecvenților
  • inconsecvente
  • inconsecventelor
vocativ singular
plural
inconsecuent
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

inconsecvent inconsecuent

etimologie: