14 definiții pentru incendia
din care- explicative (8)
- morfologice (4)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
INCENDIA, incendiez, vb. I. Tranz. A da foc, a provoca un incendiu (cu scopul de a distruge). ♦ Fig. A ațâța la război, la revoltă, a îndemna la acțiuni violente. [Pr.: -di-a] – Din fr. incendier.
INCENDIA, incendiez, vb. I. Tranz. A da foc, a provoca un incendiu (cu scopul de a distruge). ♦ Fig. A ațâța la război, la revoltă, a îndemna la acțiuni violente. [Pr.: -di-a] – Din fr. incendier.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
incendia [At: CAMIL PETRESCU, T. II, 173 / P: ~di-a / Pzi: ~iez / E: fr incendier] 1 vt(a) A da foc (unei clădiri, păduri etc.) Vz a aprinde. 2 vt(a) (Fig; rar) A da o culoare roșu aprins. 3 vr (Nob) A se înroși la față. 4-5 vt(a) (Fig) A îndemna (la războaie sociale sau) la acțiuni violente.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INCENDIA, incendiez, vb. I. Tranz. 1. A pune, a da foc (unui lucru), a aprinde (cu scopul de a provoca pagube). Fasciștii germani au incendiat totul, sat cu sat, casă cu casă. STANCU, U.R.S.S. 84. ♦ Fig. A provoca un război, o conflagrație; a ațîța spiritele, a incita, a îndemna la acțiuni violente, la războaie de cotropire etc. 2. Fig. A colora în roșu, a împurpura. Dincolo de marginile satului apusul incendiază cîmpiile cu mari flăcări roșiatice. BOGZA, C. O. 395. Pe dealul de dincolo de iazul lui Măciucă se arăta soarele mare, roș-înfocat, incendiind apa, umplînd valea de pulbere de aur. SADOVEANU, O. VI 175. Soarele cade spre apus, incendiind sus ferestrele. CAMIL PETRESCU, T. II 173. – Pronunțat: -di-a.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INCENDIA vb. I. tr. 1. A da foc, a provoca un incendiu. ♦ (Fig.) A începe un război. ♦ A ațîța, a îndemna la violențe. 2. (Fig.) A împurpura. [Pron. -di-a, p. i. 3,6 -iază, ger. -iind. / cf. fr. incendier, it. incendiare, lat. incendere].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INCENDIA vb. tr. 1. a da foc, a provoca un incendiu. ◊ (fig.) a începe un război. ◊ a ațâța, a îndemna la violențe. 2. (fig.) a împurpura. (< fr. incendier)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A INCENDIA ~ez tranz. 1) A supune acțiunii unui incendiu; a face să ardă; a aprinde. 2) fig. rar (persoane) A aduce în mod intenționat la o stare de agitație, îndemnând la acțiuni dușmănoase; a ațâța; a stârni; a instiga; a incita; a provoca; a porni. 3) fig. A face să devină roșu-aprins (ca văpaia); a înroși tare; a învăpăia. Soarele a incendiat orizontul. [Sil. -di-a] /<fr. incendier
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
incendià v. 1. a da foc unei clădiri, păduri, etc.; 2. fig. a excita la revoltă.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*incendiéz v. tr. (fr. incendier; it. incendiare, d. incendere, a aprinde. V. încing. Daŭ foc uneĭ case, uneĭ pădurĭ ș. a. cu scopu de a face răŭ. Fig. Răscol, revolt: a incendia satele.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
incendia (a ~) (desp. -di-a) vb., ind. prez. 1 sg. incendiez (desp. -di-ez), 3 incendiază, 1 pl. incendiem; conj. prez. 1 sg. să incendiez, 3 să incendieze; ger. incendiind (desp. -di-ind)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
incendia (a ~) (-di-a) vb., ind. prez. 3 incendiază, 1 pl. incendiem (-di-em); conj. prez. 3 să incendieze; ger. incendiind (-di-ind)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
incendia vb. (sil. -di-a), ind. prez. 1 sg. incendiez, 3 sg. și pl. incendiază, 1 pl. incendiem (sil. -di-em); conj. prez. 3 sg. și pl. incendieze; ger. incendiind (sil. -di-ind)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
incendia (i-a) (ind. prez. 3 sg. și pl. incendiază, 1 pl. incendiem, ger. incendiind)
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
INCENDIA vb. a aprinde. (A ~ un imobil.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
INCENDIA vb. a aprinde. (A ~ un imobil.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: -di-a
verb (VT211) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
incendia, incendiezverb
- 1. A da foc, a provoca un incendiu (cu scopul de a distruge). DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: aprinde
- Fasciștii germani au incendiat totul, sat cu sat, casă cu casă. STANCU, U.R.S.S. 84. DLRLC
-
-
- Dincolo de marginile satului apusul incendiază cîmpiile cu mari flăcări roșiatice. BOGZA, C. O. 395. DLRLC
- Pe dealul de dincolo de iazul lui Măciucă se arăta soarele mare, roș-înfocat, incendiind apa, umplînd valea de pulbere de aur. SADOVEANU, O. VI 175. DLRLC
- Soarele cade spre apus, incendiind sus ferestrele. CAMIL PETRESCU, T. II 173. DLRLC
-
etimologie:
- incendier DEX '09 DEX '98 DN