opțiuni
  • info
16 definiții pentru inamică

Explicative DEX

INAMIC, -Ă, inamici, -ce, adj., s. m. și f. 1. S. m. și f. Statul beligerant adversar în caz de război; p. ext. forțele armate și cetățenii acestui stat. ♦ Dușman în viața de fiecare zi. 2. Adj. Care aparține statului beligerant adversar sau cetățenilor săi. ♦ Dușmănos, ostil. [Var.: (înv.) inimic, -ă adj., s. m. și f.] – Din lat. inimicus (după amic).

INIMIC, -Ă adj., s. m. și f. v. inamic.

INAMIC, -Ă, inamici, -ce, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. Dușman, vrăjmaș (în război, în viața de fiecare zi etc.). 2. Adj. Dușmănos, ostil. [Var.: (înv.) inimic, -ă adj., s. m. și f.] – Din lat. inimicus (după amic).

INIMIC, -Ă, adj., s. m. și f. v. inamic.

INAMIC2, -Ă, inamici, -e, s. m. și f. Dușman, vrăjmaș. Și cred că vom fi prieteni... – De altminteri nici n-am fost inamici. Și chiar dacă am fi fost, cată să încheiem pace. SADOVEANU, P. M. 35. Dacă tu stai și inamicul pornește la atac, artileria ta trage. CAMIL PETRESCU, U. N. 410.

INAMIC, -Ă adj., s.m. și f. Dușman, potrivnic, vrăjmaș. ♦ (Cel) care este dușmănos, ostil. [Var. inimic, -ă adj., s.m.f. / < lat. inimicus].

INIMIC, -Ă adj., s.m. și f. v. inamic.

INAMIC, -Ă I. adj., s. m. f. (stat, putere etc.) dușman, vrăjmaș, adversar. II. adj. 1. dușmănos, ostil. 2. care aparține statului beligerant, adversar. (după lat. inimicus)

*ĭnamic, V. inimic.

*inimíc, -ă adj. și s. (lat. in-imicus, d. in-, ne, și amicus, amic). Dușman, adversar. – Ob. inamic (după amic).

Ortografice DOOM

inamic (desp. i-na-/in-a-) adj. m., s. m., pl. inamici; adj. f., s. f. inamică, pl. inamice

!inamic (i-na-/in-a-) adj. m., s. m., pl. inamici; adj. f., s. f. inamică, pl. inamice

inamic

Sinonime

INAMIC s., adj. 1. s., adj. v. dușman. 2. adj. v. dușmănos.[1]

  1. Var.: (înv.) inimic (după def. din DEX și DN) — LauraGellner

INAMIC s., adj. 1. s., adj. adversar, dușman, potrivnic, vrăjmaș, (pop.) pizmaș, pizmuitor, (înv. și reg.) pizmătar, pizmătareț, (înv.) neamic, neprieten, nepriitor, pîrîș, sculător. (Armata ~.) 2. adj. dușmănos, neprietenesc, neprietenos, ostil, potrivnic, vrăjmaș, (pop.) pizmaș, pizmuitor, vrăjmășesc, (înv. și reg.) pizmătar, pizmătareț, (reg.) vrăjmășos, (înv.) dușmănesc, mînios, potrivitor. (O acțiune ~.)

Antonime

Inamic ≠ amic, prieten[1]

  1. Var.: (înv.) inimíc (după def. din DEX și DN) — LauraGellner
Intrare: inamică
  • silabație: i-na-, in-a- info
substantiv feminin (F4)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • inamică
  • inamica
plural
  • inamice
  • inamicele
genitiv-dativ singular
  • inamice
  • inamicei
plural
  • inamice
  • inamicelor
vocativ singular
  • inamică
  • inamico
plural
  • inamicelor
substantiv feminin (F4)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • inimică
  • inimica
plural
  • inimice
  • inimicele
genitiv-dativ singular
  • inimice
  • inimicei
plural
  • inimice
  • inimicelor
vocativ singular
  • inimică
  • inimico
plural
  • inimicelor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

inamic, inamicisubstantiv masculin
inamică, inamicesubstantiv feminin

  • 1. Statul beligerant adversar în caz de război. DEX '09
    • 1.1. prin extensiune Forțele armate și cetățenii acestui stat. DEX '09
    • 1.2. Dușman în viața de fiecare zi. DEX '09 DLRLC DN
      sinonime: adversar dușman dușmancă potrivnic vrăjmaș
      • format_quote Și cred că vom fi prieteni... – De altminteri nici n-am fost inamici. Și chiar dacă am fi fost, cată să încheiem pace. SADOVEANU, P. M. 35. DLRLC
      • format_quote Dacă tu stai și inamicul pornește la atac, artileria ta trage. CAMIL PETRESCU, U. N. 410. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.