17 definiții pentru dezuni
din care- explicative (8)
- morfologice (5)
- relaționale (4)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DEZUNI, dezunesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Rar) 1. A (se) desface, a (se) dezlipi, a (se) separa. 2. A (se) dezbina, a (se) învrăjbi. – Din fr. désunir.
DEZUNI, dezunesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Rar) 1. A (se) desface, a (se) dezlipi, a (se) separa. 2. A (se) dezbina, a (se) învrăjbi. – Din fr. désunir.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
dezuni vtr [At: TDRG / Pzi: ~nesc / E: fr désunir] (Rar) 1-2 A (se) desface. 3-4 A (se) dezlipi. 5-6 A (se) separa. 7-8 A (se) învrăjbi.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEZUNI, dezunesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A despărți; fig. a dezbina, a învrăjbi. [Se legară] să lupte pe față și pe sub mînă împotriva dușmanilor ce ar mai voi să le strice frăția și să-i dezunească. ISPIRESCU, M. V. 47.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A DEZUNI dezunesc tranz. rar A face să se dezunească. /dez- + a uni
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A SE DEZUNI mă dezunesc intranz. rar 1) (despre obiecte unite) A se desprinde unul de altul sau dintr-un tot. 2) (despre comunități) A-și pierde coeziunea internă; a se dezmembra; a se dezarticula; a se descompune; a se destrăma; a se dezagrega. 3) (despre două sau mai multe persoane) A trăi în vrajbă; a se vrăjmăși; a se dușmăni; a se învrăjbi; a se urî. /dez- + a uni
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
dezunì v. 1. a despărți ce era unit; 2. fig: a învrăjbi.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
dizuni v vz dezuni
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
* dezunésc v. tr. (fr. désunir). Despart, stric unirea (propriŭ și fig.).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
dezuni (a ~) (rar) (desp. de-zu-/dez-u-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dezunesc, 3 sg. dezunește, imperf. 1 dezuneam; conj. prez. 1 sg. să dezunesc, 3 să dezunească
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!dezuni (a ~) (rar) (de-zu-/dez-u-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dezunesc, imperf. 3 sg. dezunea; conj. prez. 3 să dezunească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
dezuni vb. (sil. mf. dez-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dezunesc, imperf. 3 sg. dezunea; conj. prez. 3 sg. și pl. dezunească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
dezuni
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
desunesc, -neam 1 imp.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
DEZUNI vb. v. despărți, dezbina, învrăjbi, separa.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
dezuni vb. v. DESPĂRȚI. DEZBINA. ÎNVRĂJBI. SEPARA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A se dezuni ≠ a (se) uni
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A dezuni ≠ a îmbina, a împreuna, a uni
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: de-zu-ni, dez-u-ni
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT401) Surse flexiune: IVO-III | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
dezuni, dezunescverb
-
- [Se legară] să lupte pe față și pe sub mînă împotriva dușmanilor ce ar mai voi să le strice frăția și să-i dezunească. ISPIRESCU, M. V. 47. DLRLC
-
etimologie:
- désunir DEX '98 DEX '09