10 definiții pentru dănănaie dananaie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

dănănáie sf [At: HELIADE, O. II, 114 / Pl: dănănăi / E: dănăna + -aie] 1 (Îvr) Poznă1. 2 (Pex) Faptă de mirare Si: dăndănaie (2). 3 (Fam) Lucru neobișnuit. 4 (Pex) Ceartă. 5 (Pex) Scandal. 6 (Reg) Ciudățenie. 7 Belea. 8 (Înv) Tumult1. 9 (Reg; Mun) Furtună. 10 (Reg; lpl) Catrafuse.

DĂNĂNÁIE, dănănăi, s. f. (Reg.) 1. Ciudățenie, năzdrăvănie; bazaconie. 2. Belea, pacoste, năpastă. 3. Gălăgie, zarvă. – Din dandanaie.

DĂNĂNÁIE, dănănăi, s. f. (Reg.) 1. Ciudățenie, năzdrăvănie; bazaconie. 2. Belea, pacoste, năpastă. 3. Gălăgie, zarvă. – Din dandanaie.

DĂNĂNÁIE, dănănăi, s. f. (Regional) 1. Ciudățenie, minunăție, năzdrăvănie; bazaconie, comedie. Dar ce dănănaie o mai fi aceasta, că n-am auzit pînă acum vorbindu-se de dînsa? FILIMON, C. 153. 2. Belea, pacoste, bucluc, năpastă, dandana (2). 3. Zgomot mare, gălăgie, zarvă, hărmălaie, larmă.

dănănaie f. minunăție, lucru de mirare: ce dănănaie o mai fi și aceasta? FIL. [Derivat din dănănăi: lit ceva ce oscilează în depărtare (v. dăndănaie)].

dănănáĭe f., pl. ăĭ (d. dădănăĭesc. V. bănănaĭe). Munt. Fam. Comedie, minunăție, extravaganță: mare dănănaĭe și asta! – Și dăndănaĭe (Mold.).

dananáie[1] sf vz dănănaie

  1. Variantă neatestată de def. principală — LauraGellner

Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

dănănáie (reg.) s. f., art. dănănáia, g.-d. art. dănănắii; pl. dănănắi

dănănáie s. f. (sil. -na-ie-), art. dănănáia; pl. dănănăi


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DĂNĂNÁIE s. v. balamuc, bazaconie, belea, bizarerie, bâzdâganie, boarfe, boroboață bucluc, bulendre, calabalâc, catrafuse, ciudățenie, curiozitate, dandana, drăcie, drăcovenie, gălăgie, hărmălaie, huiet, ispravă, încurcătură, larmă, minunăție, năpastă, năstrușnicie, năzbâtie, năzdrăvănie, neajuns, necaz, nemulțumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, pacoste, pocinog, poznă, rău, scandal, supărare, șotie, tămbălău, tărăboi, tevatură, trăsnaie, troace, tumult, țoale, vacarm, vuiet, zarvă, zgomot.

dănănaie s. v. BALAMUC. BAZACONIE. BELEA. BIZARERIE. BÎZDÎGANIE. BOARFE. BOROBOAȚĂ. BUCLUC. BULENDRE. CALABALÎC. CATRAFUSE. CIUDĂȚENIE. CURIOZITATE. DANDANA. DRĂCIE. DRĂCOVENIE. GĂLĂGIE. HĂRMĂLAIE. HUIET. ISPRAVĂ. ÎNCURCĂTURĂ. LARMĂ. MINUNĂȚIE. NĂPASTĂ. NĂSTRUȘNICIE. NĂZBÎTIE. NĂZDRĂVĂNIE. NEAJUNS. NECAZ. NEMULȚUMIRE. NENOROCIRE. NEPLĂCERE. NEVOIE. PACOSTE. POCINOG. POZNĂ. RĂU. SCANDAL. SUPĂRARE. ȘOTIE. TĂMBĂLĂU. TĂRĂBOI. TEVATURĂ. TRĂSNAIE. TROACE. TUMULT. ȚOALE. VACARM. VUIET. ZARVĂ. ZGOMOT.

Intrare: dănănaie
dănănaie substantiv feminin
  • silabație: -na-ie
substantiv feminin (F131)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dănănaie
  • dănănaia
plural
  • dănănăi
  • dănănăile
genitiv-dativ singular
  • dănănăi
  • dănănăii
plural
  • dănănăi
  • dănănăilor
vocativ singular
plural
dananaie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

dănănaie dananaie regional

etimologie:

  • dandanaie.
    surse: DEX '09