12 definiții pentru concurge
din care- explicative (6)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CONCURGE, concurg, vb. III. Intranz. (Înv.) 1. A se întâlni într-un punct, venind din mai multe direcții. 2. A contribui la înfăptuirea unei opere; a colabora. 3. A concura. – Din lat. concurrere (după curge).
CONCURGE, concurg, vb. III. Intranz. (Înv.) 1. A se întâlni într-un punct, venind din mai multe direcții. 2. A contribui la înfăptuirea unei opere; a colabora. 3. A concura. – Din lat. concurrere (după curge).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
concurge vi [At: BĂLCESCU, M. V. 38 / Pzi: 6 ~curg / E: lat concurro, -ere] 1 A se întâlni într-un punct, venind din mai multe direcții. 2 A colabora. 3-4 A concura (1-2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CONCURGE vb. III. intr. (Rar) A tinde (spre), a se întinde (dintr-un punct); a concura, a participa la. [După fr. concourir, it. concorrere].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CONCURGE vb. intr. a tinde (spre), a se întinde (într-un punct); a converge; a concura, a participa la. (după lat. concurrere)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A CONCURGE concurg intranz. înv. 1) A se orienta spre un punct comun, venind din diferite direcții; a converge. 2) A lucra împreună; a participa la elaborarea unei opere sau la realizarea unei acțiuni comune; a colabora; a conlucra; a coopera. /<lat. concurrere
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
*concúrg, -cúrs, a -cúrge v. intr. (d. lat. con-currere și acomodat d. a curge. V. de-curg). Merg împreună spre acelașĭ punct, concurez, contribuĭ: aceste legĭ concurg spre fericirea țăriĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
concurge (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 3 pl. concurg, imperf. 3 pl. concurgeau; conj. prez. 3 pl. să concurgă; ger. concurgând (part. (rar) concurs)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
concurge (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 3 pl. concurg, ger. concurgând
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
concurge vb., ind. prez. 3 sg. concurg
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CONCURGE vb. v. candida, concura.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
concurge vb. v. CANDIDA. CONCURA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
concúrge, concurg, v.i. (înv.) A contribui la înfăptuirea unei opere; a concura. – Din lat. concurrere (după curge) (Scriban, MDA, DEX).
- sursa: DRAM 2021 (2021)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
verb (V622) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|