7 definiții pentru concura (1 concur)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

concurá1 (a ~) (a tinde spre) vb., ind. prez. 3 concúră; conj. prez. 3 să concúre

concurá2 (a ~) (a participa la un concurs, a face concurență) vb., ind. prez. 3 concureáză; conj. prez. 3 să concuréze


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CONCURÁ vb. I. 1. intr. A participa la o competiție, la un concurs. 2. intr. A tinde spre același rezultat. 3. intr., refl., tr. A(-și) face concurență în comerț. [P.i., 3,6 -ură, -ează. / < lat. concurrere, cf. fr. concourir, concurrencer].

CONCURÁ vb. I. intr. 1. a participa la un concurs. 2. a tinde spre același rezultat. II. intr., refl., tr. a(-și) face concurență în comerț. (< fr. concourir, lat. concurrere)

*concúr și -éz, a v. intr. (lat. concúrrere, d. con-, împreună, și cúrrere, a alerga. Fr. concourir, intr., și concurrencer, tr. V. curg, curs, curent, discurs, recurs). Cooperez: a concura la succesu uneĭ afacerĭ. Îs în concurență, mă ĭaŭ la întrecere: a concura pentru un loc, pentru un premiŭ. V. tr. Com. Caut să întrec pe cineva vînzînd maĭ mult: nu-l poate concura nimenĭ.

concurá vb. (a tinde spre), ind. prez. 3 sg. și pl. concúră; conj. prez. 3 sg. și pl. concúre; (a participa la un concurs, a face concurență) ind. prez. 1 sg. concuréz, 3 sg. și pl. concureáză; conj. prez. 3 sg. și pl. concuréze


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CONCURA vb. 1. a candida, (rar) a compeți, (înv.) a concurge. (~ pentru ocuparea unui post.) 2. a rivaliza. (Produsele noastre ~ pe cele străine.)

Intrare: concura (1 concur)
concura (1 concur) verb grupa I conjugarea I
verb (V1)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • concura
  • concurare
  • concurat
  • concuratu‑
  • concurând
  • concurându‑
singular plural
  • concu
  • concurați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • concur
(să)
  • concur
  • concuram
  • concurai
  • concurasem
a II-a (tu)
  • concuri
(să)
  • concuri
  • concurai
  • concurași
  • concuraseși
a III-a (el, ea)
  • concu
(să)
  • concure
  • concura
  • concură
  • concurase
plural I (noi)
  • concurăm
(să)
  • concurăm
  • concuram
  • concurarăm
  • concuraserăm
  • concurasem
a II-a (voi)
  • concurați
(să)
  • concurați
  • concurați
  • concurarăți
  • concuraserăți
  • concuraseți
a III-a (ei, ele)
  • concu
(să)
  • concure
  • concurau
  • concura
  • concuraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)