37 de definiții pentru ceas

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CEAS, ceasuri, s. n. 1. Interval de timp egal cu 60 de minute; oră. ◊ Loc. adv. Cu ceasurile = timp îndelungat, mult. La tot ceasul = întruna, mereu. ◊ Expr. Cu un ceas mai devreme (sau mai curând) = cât mai repede cu putință, până nu e prea târziu. În ceasul al doisprezecelea = în ultimul moment. ♦ Spațiu, distanță care se poate parcurge în timp de o oră. Acest sat e la 3 ceasuri de București.Expr. A face un ceas bun până... = a avea nevoie de o oră întreagă (sau de mai bine de o oră) până... ♦ Fiecare dintre cele 24 de părți în care este împărțită o zi și care sunt marcate pe cadranul și cu acele unui ceasornic; p. ext. bătaie a ceasornicului, când acele cadranului ajung la unul dintre punctele principale ale cadranului. 2. Moment, clipă; timp, vreme. ♦ Timpul dinaintea sau din cursul unui eveniment. ◊ Expr. Ceas bun (sau rău) = (în superstiții) moment considerat ca norocos (sau nenorocos). (Să fie) într-un ceas bun! formulă prin care se urează cuiva succes când întreprinde ceva. (Pop.) A se da de ceasul morții = a se agita; a se frământa, a se zbuciuma. 3. Aparat care servește la determinarea și măsurarea timpului în limitele unei zile; ceasornic. ◊ Ceas electronic = ceas a cărui funcționare se bazează pe folosirea circuitelor integrate specializate. Ceas digital = ceas (electronic) la care ora este indicată prin cifre afișate pe un ecran. Ceas vorbitor = a) ceas electronic la care ora este anunțată verbal; b) magnetofon pentru redarea înregistrărilor de semnal orar și a unor informații vorbite asociate, folosit pentru anunțarea orei exacte în rețeaua telefonică. Ceas solar = suprafață mărginită de numere, având în centru o tijă a cărei umbră indică cu aproximație orele zilei; cadran solar. ◊ Expr. A merge ca ceasul = (despre mașini, aparate etc.) a funcționa perfect. ♦ Aparat în formă de ceas (3), ale cărui limbi înregistrează mișcarea, viteza, consumul; contor. 4. Slujbă religioasă săvârșită la anumite ore din zi. – Din sl. časŭ.

CEAS, ceasuri, s. n. 1. Interval de timp egal cu 60 de minute; oră. ◊ Loc. adv. Cu ceasurile = timp îndelungat, mult. La tot ceasul = întruna, mereu. ◊ Expr. Cu un ceas mai devreme (sau mai curând) = cât mai repede cu putință, până nu e prea târziu. În ceasul al doisprezecelea = în ultimul moment. ♦ Spațiu, distanță care se poate parcurge în timp de o oră. Acest sat e la 3 ceasuri de București.Expr. A face un ceas bun până... = a avea nevoie de o oră întreagă (sau de mai bine de o oră) până... ♦ Fiecare dintre cele 24 de părți în care este împărțită o zi și care sunt marcate pe cadranul și cu acele unui ceasornic; p. ext. bătaie a ceasornicului, când acele cadranului ajung la unul dintre punctele principale ale cadranului. 2. Moment, clipă; timp, vreme. ♦ Timpul dinaintea sau din cursul unui eveniment. ◊ Expr. Ceas bun (sau rău) = (în superstiții) moment considerat ca norocos (sau nenorocos). (Să fie) într-un ceas bun! formulă prin care se urează cuiva succes când întreprinde ceva. (Pop.) A se da de ceasul morții = a se agita; a se frământa, a se zbuciuma. 3. Aparat care servește la determinarea și măsurarea timpului în limitele unei zile; ceasornic. ◊ Ceas electronic = ceas a cărui funcționare se bazează pe folosirea circuitelor integrate specializate. Ceas digital = ceas (electronic) la care ora este indicată prin cifre afișate pe un ecran. Ceas vorbitor = a) ceas electronic la care ora este anunțată verbal; b) magnetofon pentru redarea înregistrărilor de semnal orar și a unor informații vorbite asociate, folosit pentru anunțarea orei exacte în rețeaua telefonică. Ceas solar = suprafață mărginită de numere, având în centru o tijă a cărei umbră indică cu aproximație orele zilei; cadran solar. ◊ Expr. A merge ca ceasul = (despre mașini, aparate etc.) a funcționa perfect. ♦ Aparat în formă de ceas (3), ale cărui limbi înregistrează mișcarea, viteza, consumul; contor. 4. Slujbă religioasă săvârșită la anumite ore din zi. – Din sl. časŭ.

ceas2 sn [At: COD. VOR. 11/10 / Pl: ~uri / E: vsl часъ] 1 Oră. 2 (Îe) Cu un ~ mai devreme (sau mai curând) Cât mai repede cu putință. 3 (Îae) Până nu e prea târziu. 4 (Îe) În ~ul al doisprezecelea în ultimul moment. 5 (Înv; îlav) Pe ~ La fiecare oră. 6 (Înv; îal) Îndată. 7 (Îe) A închiria cu ~ul A plăti o sumă fixată pentru a dispune de obiectul închiriat timp de o oră. 8 (Spc) Spațiu parcurs (cu un mijloc de locomoție) în timp de o oră. 9 Unitate de timp scursă pe când acul ceasornicului parcurge una din cele 12 subdiviziuni ale cadranului. 10 (Pex) Bătaie a ceasornicului. 11 (Îe) Un ~ din noapte (sau după miezul nopții) Prima oră a zilei. 12 (Îe) Un ~ din zi (sau după prânz, după-amiază) A 13-a oră a zilei. 13-14 (Îe) Cât e ~ul? (sau, înv, câte ~uri sunt?) Ce oră (arată ceasul sau) este? 15 Durată de timp în cursul căreia se întâmplă ceva, a cărei lungime depinde de poziția subiectivă a vorbitorului. 16 (Înv; îs) Mult ~ Timp îndelungat. 17 (Îe) O mică de ~ O clipă. 18 Moment. 19-20 (Îs) ~ bun Moment fast (pentru a întreprinde ceva). 21 (Îe) Să fie într-un ~ bun Formulă prin care se urează cuiva succes într-o întreprindere. 22-23 (Îs) ~ rău Moment nefast (pentru a întreprinde ceva) Si: ceasoaie (1-2). 24 (Îc) ~-rău-cu-lipitură (sau ~-rău-cu-speriat) Boală provocată copiilor de duhuri necurate, care se manifestă prin tresăriri și plâns în somn, tremurături, slăbiciune Si: ceasoaie (3). 25 (Îac) Epilepsie. 26 (Îc) Buruiana-de-~- rău Plantă cu care se lecuiește epilepsia. 27 (Îlav) În ~ul ce (sau care), la, ori în ce (sau care) ~ Când. 28 (Îal) În momentul în care... 29 (Înv; îlav) În(tr-)acel ~ În momentul acela Si: atunci. 30 (Înv; îal) Imediat. 31 (Înv; îal) Pe loc. 32 (Înv; îlav) În(tr-)acest ~ În acest moment Si: acum. 33 (Înv; îal) La moment Si: imediat, momentan. 34 (Înv; Îlav) În (sau pe, rar peste) tot ~ul Tot timpul. 35 (Îal) întotdeauna. 36 (Îlav) Din ~ în ~ Din timp în timp Ș: periodic. 37 (Îal) Dintr-o clipă într-alta. 38 (Îlav) Pe ~, pe ~ Din moment în moment Si: mereu. 39 (Înv; îlav) Într-o (sau pe) mică (sau nimică) de ~ În fiecare moment. 40 (Îs) ~ul nașterii (sau de naștere) Moment al începutului vieții. 41 (Îs) ~ul morții (sau de moarte, ori de apoi) sau cel (mai) de pe urmă Cele din urmă momente ale vieții. 42 (Îas) Agonie dinaintea morții. 43 (Îe; pop) A se da de ~ul morții A se agita. 44 (Îae) A se frământa. 45 (Înv) Ocazie. 46 (Bis; lpl, art) Slujbe săvârșite la anumite ore din zi. 47 Aparat care arată orele Cf cronometru Si: ceasnic, ceasornic (1), ornic, orologiu. 48 (Îs) ~ electronic Ceas a cărui funcționare se bazează pe folosirea circuitelor integrate specializate. 49 (Îs) ~ digital Ceas (electronic) la care ora este indicată prin cifre afișate pe un ecran. 50 (Îs) ~ vorbitor Ceas electronic la care ora este anunțată verbal. 51 (Îas) Magnetofon pentru redarea înregistrărilor de semnal orar și a unor informații vorbite asociate, folosit pentru anunțarea orei exacte în rețeaua telefonică. 52 (Îs) ~ solar Suprafață mărginită de numere, având în centru tijă a cărei umbră indică cu aproximație orele zilei Si: cadran solar. 53 (D. mașini, aparate etc.; îe) A merge ca ~ul A funcționa perfect. 54 Aparat În formă de ceas (47) ale cărui limbi înregistrează mișcarea, viteza, consumul Si: contor. 55 (Art) Nume al unui dans țărănesc. 56 Melodie după care se execută ceasul (55).

ceas1 i [At: PAMFILE, I. C. 21 / E: fo] 1-2 Strigăt cu care se îndeamnă vaca (să stea liniștită la muls sau) să-și tragă înapoi piciorul dinspre mulgător.

CEAS, ceasuri, s. n. 1. Interval de timp cuprinzînd 60 de minute, constituind a 24-a parte a zilei; oră. Un ceas ținu lupta. ISPIRESCU, L. 18. Nu trece nici un ceas la mijloc, și-un cuptori de plăcinte, cîțiva pui... erau gata. CREANGĂ, P. 10. Tu citești scrisori din roase plicuri Și-ntr-un ceas gîndești la viața toată. EMINESCU, O. I 119. Nu aduce anul ce aduce ceasul.Loc. adv. Cu ceasurile sau cu ceasul = timp îndelungat. La orice îi sare glasul Și rîde nebun, cu ceasul. PANN, P. V. I 97. La tot ceasul = la fiecare oră, într-una, mereu, în fiecare moment. ◊ Expr. Cu un ceas mai devreme (sau mai curînd) = fără întîrziere, fără a mai aștepta. Cere ce mai ai de cerut, cu un ceas mai curînd. ISPIRESCU, L. 29. În ceasul ai doisprezecelea = în ultima clipă, înainte de a fi prea tîrziu. ♦ Distanță, întindere, spațiu parcurs în timp de o oră. Acest sat e la trei ceasuri de București.Muma zmeului... suflă văpaiă din gura ei cea spurcată cale de trei ceasuri. ISPIRESCU, L. 26. Cîmpuri și dealuri de o întindere de un ceas și două sînt acoperite cu cartoafe. KOGĂLNICEANU, S. 5. ◊ Expr. A face un ceas bun (sau bunicel sau bunișor) pînă... = a avea nevoie de o oră întreagă (sau mai bine de o oră) pînă... A făcut un ceas bun pînă acasă. ♦ Fiecare dintre cele 24 de părți în care e împărțită o zi, părți determinate de cadranul și acele unui ceasornic; p. ext. bătaie a ceasornicului, cînd acele cadranului, ajung la una din cele 12 puncte la care se bate ora. Cît e ceasul?La al treilea ceas al nopții, au fost în drum în bărăganul de la Dropii. SADOVEANU, M. C. 205. Ciocanele [ceasornicului] bat sferturile, jumătățile și ceasurile. SADOVEANU, F. J. 518. ◊ (La pl. cu același sens ca la sg.) Erau ceasurile patru. IBRĂILEANU, A. 68. 2. Moment, clipă; timp, vreme. Îi veni să-și zvîrle carabina sub gard, ca pe-un băț netrebnic, un vreasc care nu-i putea ajuta nimic în ceasul acela plin de primejdii. CAMILAR, N. II 415. Cu-a tale umbre azi în van mă-mpresuri, O, ceas al tainei, asfinții de sară! EMINESCU, O. I 201. Nu-și perdu cumpătul la un ceas așa de greu. NEGRUZZI, S. I 226. ◊ Loc. adv. (Învechit și regional) În (sau într-)acel ceas = în momentul acela, atunci, imediat, îndată, pe loc. Alergă la el chiar Într-acel ceas... și-i ceru iertăciune. SEVASTOS, N. 204. Într-acest ceas = acum, imediat, momentan. La opt [clăi] vîrfuri le-am făcut; Numai una mi-a rămas Să-i fac vîrf într-acest ceas. TEODORESCU, P. P. 633. În (sau, învechit, pe) tot ceasul = în fiecare clipă, în tot momentul, în tot timpul, totdeauna. Cum să se împace [sufletul]. Cînd îl înec pe tot ceasul cu suspinul și cu plînsul? CONACHI, P. 103. Pe nimica, pe ceas sau pe mică pe ceas v. mică1. ♦ (Adesea în legătură cu un genitiv atributiv) Timpul dinaintea sau din cursul unui eveniment important. Oh! și pentru dînsa ceasul ispășirii va sosi. DAVILA, V. V. 166. Mai nainte însă de a veni ceasul nașterii, copilul se puse pe plîns. ISPIRESCU, L. 2. Acum, ceasul fericirii a sunat pentru mine. ALECSANDRI, T. I 56. Cu securi m-a spintecat. Inimioara mi-a mîncat, Sîngele mi l-a vărsat, în ceas de moarte m-a lăsat. TEODORESCU, P. P. 397. ◊ Expr. Ceasul morții = momentul cînd moare cineva. Ceas bun (sau rău) = (în superstiții) moment norocos (sau nenorocos). Oh! dragu mieu! ce ceas rău te-au adus pe tine pe-aicel SBIERA, P. 94. Se vede c-am pornit într-un ceas rău. CREANGĂ, P. 145. Vărguță de alun, Adă-l într-un ceas bun. ALECSANDRI, T. I 366. (Să fie) într-un ceas bun! formulă prin care se urează succes cuiva, cînd începe sau întreprinde ceva. Iaca inelul d-sale... Dă-i acum pe al tău... și să vă fie logodna într-un ceas bun. ALECSANDRI, T. I 225. A se da de ceasul morții = a se frămînta (de supărare sau de necaz). Să se dea fiul împăratului de ceasul morții de ciudă, cînd auzi una ca aceasta. ISPIRESCU, L. 311. 3. Aparat (cu un anumit mecanism) care servește la determinarea și măsurarea timpului în limitele unei zile (24 de ore); ceasornic. V. ornic, orologiu, pendulă. Ceas de mînă. Ceas de buzunar. Ceas de perete.Îi dete trei lucruri: un inel, un ceas și o lădiță de aur. RETEGANUL, P. II 10. Cînd bătea ceasul la unu, Eram gata ca păunu; Cînd bătea ceasul la doi, Eram cu mîndra-amîndoi. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 300. ◊ Ceas deșteptător v. deșteptător. Ceas de nisip = aparat care măsoară o durată de timp, prin scurgerea unei cantități de nisip dintr-o despărțitură a lui într-alta. ◊ Expr. (Familiar) A merge ca ceasul = a merge perfect. ◊ Compus: ceas-brățară = ceasornic prins cu o curelușă sau cu o brățară deasupra încheieturii mîinii. ♦ Aparat în formă de ceas (3), avînd un cadran și una sau mai multe limbi dispuse în diferite feluri și care servește la înregistrarea unor mișcări, a unor cantități de lichide sau gaze (care trec prin el); contor. 4.Slujbă religioasă săvîrșită la anumite ore din zi. Andrei luă breviarul în mînă, se puse a citi, la lumina lunii, ceasurile canonice. BĂLCESCU, O. II 256. Bătrînul nu scăpa, Nici utrene, nici ceasuri, nici liturghia. NEGRUZZI, S. II 233.

CEAS, ceasuri, s. n. 1. Interval de timp cuprinzînd 60 de minute; oră. ◊ Loc. adv. Cu ceasurile = timp îndelungat. La tot ceasul = într-una, mereu. ◊ Expr. Cu un ceas mai devreme (sau mai curînd) = fără întîrziere, pînă nu e prea tîrziu. În ceasul al doisprezecelea = în ultima clipă. ♦ Spațiu parcurs în timp de o oră. Acest sat e la 3 ceasuri de București.Expr. A face un ceas bun pînă... = a avea nevoie de o oră întreagă (sau de mai bine de o oră) pînă... ♦ Fiecare dintre cele 24 de părți în care este împărțită o zi și care sînt determinate de cadranul și acele unui ceasornic; p. ext. bătaie a ceasornicului, cînd acele cadranului ajung la unul dintre cele 12 puncte principale ale cadranului. 2. Moment, clipă; timp, vreme. O, ceas al tainei, asfințit de sară! (EMINESCU). ♦ Timpul dinaintea sau din cursul unui eveniment. ◊ Expr. Ceas bun (sau rău) = (în superstiții) moment norocos (sau nenorocos). (Să fie) într-un ceas bun! formulă prin care se urează cuiva succes cînd întreprinde ceva. A se da de ceasul morții = a se frămînta, a se zbuciuma. 3. Aparat care servește la determinarea și măsurarea timpului în limitele unei zile; ceasornic. ◊ Expr. A merge ca ceasul = a funcționa perfect. ♦ Aparat în formă de ceas (3), ale cărui limbi înregistrează mișcarea, viteza, consumul; contor. 4. Slujbă religioasă săvîrșită la anumite ore din zi. – Slav (v. sl. časŭ).

CEAS1 ~uri n. 1) Unitate de măsură a timpului (egală cu a douăzeci și patra parte dintr-o zi); oră. Un ~ și jumătate. 2) Interval (scurt) de timp. ◊ Cu ~urile (sau cu ~ul) foarte mult timp. ~ul morții momentul de sfârșit al vieții. ~ul încercărilor moment în care cineva trebuie să dea dovadă de tărie de caracter și de prezență de spirit. Într-un ~ rău (sau greu) într-un moment neprielnic, nefast. Într-un ~ bun într-un moment prielnic. Din ~ în ~ foarte curând. În ~ul al doisprezecelea în ultima clipă. 3) Lecție predată timp de 45 de minute într-o instituție de învățământ; oră. ~ academic. 4) Aparat care măsoară și indică timpul; ceasornic. ~ de mână. ~ de masă. ~ de buzunar. ~ de perete.A merge ca ~ul a funcționa foarte bine. /<sl. țasi

CEAS2 interj. (se folosește pentru a liniști vaca în timpul mulsului). /Onomat.

ceas n. 1. a 24-a parte dintr’o zi: ceasul se împarte în 60 de minute; 2. diferite momente ale unei zile: ceasul prânzului; 3. liniile unui cadran indicând orele; 4. ceasornic: a stat ceasul; 5. timp, moment: a sunat ceasul de plecare; 6. pl. ceasurile, părți din ceaslov rostite la diferite ceasuri ale zilei; ceas rău, ceas bun, moment funest sau favorabil (după credința astrologică a poporului): într’un ceas bun; ceasul cel rău, epilepsie: bolnav de ceasul cel rău. [Slav. ÇASŬ].

2) ceas (Mold.) interj. care se adresează vaciĭ ca să stea nemișcată la muls. V. alicĭ 2.

1) ceas n., pl. urĭ (vsl. časŭ). Ora, a doŭă-zecĭ și patra parte dintre doŭă răsăriturĭ de soare. Moment, timp: ceasu prînzuluĭ, ceasu plecăriĭ. Ceasornic: un ceas de aur, ceasu umblă în ainte. Ceas răŭ, moment care aduce nefericire. Într’un ceas bun, noroc să dea Dumnezeŭ (formulă de urare). La opt ceasurĭ saŭ la opt, la ceasu al optulea. Cît e ceasu (V. cît), ce ceas e saŭ cîte ceasurĭ sînt, ce oră e, ce oră arată ceasornicu? E ceasu opt (și) jumătate, opt și un sfert, opt fără un sfert, opt și 10, opt fără 10 minute saŭ sînt opt ceasurĭ, ceasornicu arată opt ore ș. a. Pl. Părțĭ din ceaslov rostite la diferite ceasurĭ. – Dim. cescuț, pl. urĭ saŭ e (Prav. MB).

ceas-brățáră sn [At: TEODOREANU, M. II, 230 / Pl: ceasuri-brățară / E: ceas + brățară] Ceas (47) prins cu o curea sau cu o brățară metalică, de braț, deasupra încheieturii mâinii (stângi).

calculatór-ceás s. n.„Minicalculator. În Franța a fost deja anunțată apariția unui calculator-ceas cu brățară. Pe un pătrat cu latura de 4 cm se găsesc 20 de butoane. Mai multe ecrane luminoase permit afișarea rezultatelor de ordinul a 9 cifre. Când calculatorul nu este folosit, aparatul are rol de ceas.” Sc. 4 X 74 p. 5. ◊ Calculator-ceas. Casio Computer Co va pune în vânzare, cu începere din luna iulie, un aparat electronic cu funcții multiple. El va putea fi folosit, după nevoie, atât ca minicalculator, cât și ca ceas.” R.l. 12 VI 76 p. 6 //din calculator + ceas//

ceas-brichétă s. n. 1965 Ceas cu formă (și funcție) de brichetă v. ceas-broșă //din ceas + brichetă//

ceas-bróșă s. n. Ceas care servește drept broșă ◊ „Am văzut ceasuri cu care poți înota liniștit la o adâncime de 200 m; ceasuri-pandantiv și ceasuri-broșă; ceasuri ultraplate înalte numai de 3 mm; ceasuri-calendar și ceasuri-brichetă; ceasuri pentru navigația aeriană, care indică simultan timpul mediu și unghiul orar corespunzător timpului sideral.” Sc. 8 V 65 p. 4 //din ceas + broșă//

ceas-calendár s. n. 1965 Ceas care indică data și zilele săptămânii v. ceas-broșă //din ceas + calendar//

ceas-pandantív s. n. 1965 Ceas care servește drept pandantiv. ◊ „Silvia a primit de la bunicii ei paterni un ceas-pandantiv.”; v. ceas-broșă (din ceas + pandantiv)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

+mică de ceas (într-o ~/pe ~) (pop.) loc. adv.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CEAS s. 1. v. oră. 2. v. moment. 3. v. răstimp. 4. v. ceasornic. 5. (ASTRON.) ceas solar = cadran solar. 6. v. contor.

CEAS s. 1. oră. (Un ~ are 60 de minute.) 2. clipă, clipită, minut, moment, oră, secundă, timp, vreme, (rar) clipeală, (pop.) cirtă, soroc, (înv. și reg.) cescuț. (A sosit ~ cînd...) 3. interval, oră, perioadă, răstimp, timp. (A așteptat un ~ bun pînă să vină acela.) 4. ceasornic, (înv.) orar, orologhion, (înv., mai ales în Mold.) ornic, (arg.) moară. (Și-a cumpărat un ~ nou.) 5. (ASTRON.) ceas solar = cadran solar. 6. (TEHN.) contor. (~ de gaze.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ceás (ceásuri), s. n.1. Oră. – 2. Spațiu care poate fi parcurs într-o oră. – 3. Oră, moment, dată. – 4. Ceasornic. – 5. Slujbă religioasă săvîrșită la anumite ore din zi. – Megl. ceas. Sl. časŭ „oră” (Miklosich, Slaw. Elem., 52; Cihac, II, 47; Meyer 442); cf. bg., sb., sl. čas, alb. tšas. Cf. ceaslov, ceasornic.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

CEAS busolă, ceapă, ceapă roșie, moară, moară albă / galbenă / roșie, morișcă, phirnitor.

a merge ca un ceasornic / ca ceasul / ca pe roate / ca uns expr. a funcționa, a evolua perfect.

a se da de ceasul morții expr. 1. a fi disperat. 2. a face orice pentru îndeplinirea unui scop.

a-i sosi cuiva ceasul (de pe urmă) expr. a-i veni cuiva timpul să moară.

a-i sta (cuiva) ceasul expr. a înlemni, a înmărmuri, a fi uluit.

a-i suna (cuiva) ceasul expr. a fi pe punctul de a muri.

ceasu’, șefu! expr. (adol.) (la fotbal) ai atins mingea cu mâna!; ai făcut henț!

ceasul rău, pisica neagră expr. ghinion.

într-un ceas bun expr. într-un moment prielnic / fast.

într-un ceas rău expr. într-un moment nefast.

Intrare: ceas
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ceas
  • ceasul
  • ceasu‑
plural
  • ceasuri
  • ceasurile
genitiv-dativ singular
  • ceas
  • ceasului
plural
  • ceasuri
  • ceasurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ceas, ceasurisubstantiv neutru

  • 1. Interval de timp egal cu 60 de minute. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: oră diminutive: cescuț
    • format_quote Un ceas ținu lupta. ISPIRESCU, L. 18. DLRLC
    • format_quote Nu trece nici un ceas la mijloc, și-un cuptori de plăcinte, cîțiva pui... erau gata. CREANGĂ, P. 10. DLRLC
    • format_quote Tu citești scrisori din roase plicuri Și-ntr-un ceas gîndești la viața toată. EMINESCU, O. I 119. DLRLC
    • format_quote Nu aduce anul ce aduce ceasul. DLRLC
    • 1.1. Spațiu, distanță care se poate parcurge în timp de o oră. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Acest sat e la 3 ceasuri de București. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Muma zmeului... suflă văpaiă din gura ei cea spurcată cale de trei ceasuri. ISPIRESCU, L. 26. DLRLC
      • format_quote Cîmpuri și dealuri de o întindere de un ceas și două sînt acoperite cu cartoafe. KOGĂLNICEANU, S. 5. DLRLC
      • chat_bubble A face un ceas bun până... = a avea nevoie de o oră întreagă (sau de mai bine de o oră) până... DEX '09 DEX '98 DLRLC
        • format_quote A făcut un ceas bun până acasă. DLRLC
    • 1.2. Fiecare dintre cele 24 de părți în care este împărțită o zi și care sunt marcate pe cadranul și cu acele unui ceasornic. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Cât e ceasul? DLRLC
      • format_quote (La plural cu același sens ca la singular) Erau ceasurile patru. IBRĂILEANU, A. 68. DLRLC
      • 1.2.1. prin extensiune Bătaie a ceasornicului, când acele cadranului ajung la unul dintre punctele principale ale cadranului. DEX '09 DEX '98 DLRLC
        • format_quote La al treilea ceas al nopții, au fost în drum în bărăganul de la Dropii. SADOVEANU, M. C. 205. DLRLC
        • format_quote Ciocanele [ceasornicului] bat sferturile, jumătățile și ceasurile. SADOVEANU, F. J. 518. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adverbială Cu ceasurile sau cu ceasul = timp îndelungat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: mult
      • format_quote La orice îi sare glasul Și rîde nebun, cu ceasul. PANN, P. V. I 97. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adverbială La tot ceasul = mereu, întruna. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble Cu un ceas mai devreme (sau mai curând) = cât mai repede cu putință, până nu e prea târziu. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Cere ce mai ai de cerut, cu un ceas mai curînd. ISPIRESCU, L. 29. DLRLC
    • chat_bubble În ceasul al doisprezecelea = în ultimul moment. DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. Clipă, moment, timp, vreme. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Îi veni să-și zvîrle carabina sub gard, ca pe-un băț netrebnic, un vreasc care nu-i putea ajuta nimic în ceasul acela plin de primejdii. CAMILAR, N. II 415. DLRLC
    • format_quote Cu-a tale umbre azi în van mă-mpresuri, O, ceas al tainei, asfinții de sară! EMINESCU, O. I 201. DLRLC
    • format_quote Nu-și perdu cumpătul la un ceas așa de greu. NEGRUZZI, S. I 226. DLRLC
    • 2.1. Timpul dinaintea sau din cursul unui eveniment. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Oh! și pentru dînsa ceasul ispășirii va sosi. DAVILA, V. V. 166. DLRLC
      • format_quote Mai nainte însă de a veni ceasul nașterii, copilul se puse pe plîns. ISPIRESCU, L. 2. DLRLC
      • format_quote Acum, ceasul fericirii a sunat pentru mine. ALECSANDRI, T. I 56. DLRLC
      • format_quote Cu securi m-a spintecat. Inimioara mi-a mîncat, Sîngele mi l-a vărsat, În ceas de moarte m-a lăsat. TEODORESCU, P. P. 397. DLRLC
      • chat_bubble Ceasul morții = momentul când moare cineva. DLRLC
      • chat_bubble în superstiții Ceas bun (sau rău) = moment considerat ca norocos (sau nenorocos). DEX '09 DEX '98 DLRLC
        • format_quote Oh! dragu mieu! ce ceas rău te-au adus pe tine pe-aicel SBIERA, P. 94. DLRLC
        • format_quote Se vede c-am pornit într-un ceas rău. CREANGĂ, P. 145. DLRLC
        • format_quote Vărguță de alun, Adă-l într-un ceas bun. ALECSANDRI, T. I 366. DLRLC
      • chat_bubble (Să fie) într-un ceas bun! formulă prin care se urează cuiva succes când întreprinde ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
        • format_quote Iaca inelul d-sale... Dă-i acum pe al tău... și să vă fie logodna într-un ceas bun. ALECSANDRI, T. I 225. DLRLC
      • chat_bubble popular A se da de ceasul morții = a se agita; a se frământa, a se zbuciuma. DEX '09 DEX '98 DLRLC
        • format_quote Să se dea fiu! împăratului de ceasul morții de ciudă, cînd auzi una ca aceasta. ISPIRESCU, L. 311. DLRLC
  • 3. Aparat care servește la determinarea și măsurarea timpului în limitele unei zile. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: ceasornic diminutive: cesuleț
    • format_quote Ceas de mână. Ceas de buzunar. Ceas de perete. DLRLC
    • format_quote Îi dete trei lucruri: un inel, un ceas și o lădiță de aur. RETEGANUL, P. II 10. DLRLC
    • format_quote Cînd bătea ceasul la unu, Eram gata ca păunu; Cînd bătea ceasul la doi, Eram cu mîndra-amîndoi. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 300. DLRLC
    • 3.1. Ceas electronic = ceas a cărui funcționare se bazează pe folosirea circuitelor integrate specializate. DEX '09 DEX '98
    • 3.2. Ceas digital = ceas (electronic) la care ora este indicată prin cifre afișate pe un ecran. DEX '09 DEX '98
    • 3.3. Ceas vorbitor = ceas electronic la care ora este anunțată verbal. DEX '09 DEX '98
    • 3.4. Ceas vorbitor = magnetofon pentru redarea înregistrărilor de semnal orar și a unor informații vorbite asociate, folosit pentru anunțarea orei exacte în rețeaua telefonică. DEX '09 DEX '98
    • 3.5. Ceas solar = suprafață mărginită de numere, având în centru o tijă a cărei umbră indică cu aproximație orele zilei; cadran solar. DEX '09 DEX '98
    • 3.6. Ceas deșteptător. DLRLC
    • 3.7. Ceas de nisip = aparat care măsoară o durată de timp, prin scurgerea unei cantități de nisip dintr-o despărțitură a lui într-alta. DLRLC
    • 3.8. Aparat în formă de ceas, ale cărui limbi înregistrează mișcarea, viteza, consumul. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: contor
    • chat_bubble A merge ca ceasul = (despre mașini, aparate etc.) a funcționa perfect. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble compus Ceas-brățară = ceasornic prins cu o curelușă sau cu o brățară deasupra încheieturii mâinii. DLRLC
  • 4. Slujbă religioasă săvârșită la anumite ore din zi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Andrei luă breviarul în mînă, se puse a citi, la lumina lunii, ceasurile canonice. BĂLCESCU, O. II 256. DLRLC
    • format_quote Bătrînul nu scăpa, Nici utrene, nici ceasuri, nici liturghia. NEGRUZZI, S. II 233. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.