10 definiții pentru bocire

Explicative DEX

BOCIRE, bociri, s. f. Acțiunea de a (se) boci.V. boci.

BOCIRE, bociri, s. f. Acțiunea de a (se) boci.V. boci.

bocire sf [At: NEGRUZZI, S. I, 147 / Pl: ~ri / E: boci1] 1 Exprimare, prin vaiete sau cuvinte, a unei dureri mari Si: bocit1). 2 Plângere zbuciumată, cu vaiete și tânguiri Si: bocit1 (2). 3-6 Parte din ceremonialul înmormântării (la țară), când se spun bocete (1-4) Si: bocit1 (3-6).

bocire s.f. Geamăt, plînset, vaiet; bocit: • pl. -i. /v. boci.

BOCIRE, bociri, s. f. Acțiunea de a (se) boci.

bocire f. fapta de a (se) boci și rezultatul ei; geamăt, plânset, vaiet.

Ortografice DOOM

bocire s. f., g.-d. art. bocirii; pl. bociri

bocire s. f., g.-d. art. bocirii; pl. bociri

bocire s. f., g.-d. art. bocirii; pl. bociri

Sinonime

BOCIRE s. 1. v. jelire. 2. v. văitat.

BOCIRE s. 1. jelire, plîngere, plîns, (pop.) jeluială, jeluire. 2. boceală, bocit, căinare, jelire, jelit, jeluire, lamentare, lamentație, plîngere, plîns, tînguială, tînguire, tînguit, văitare, văitat, văitătură, (pop., fam. și peior.) văicăreală, (pop.) jeluială, (înv. și reg.) olălăire, (reg.) văierare, văierat, (înv.) obidire, olecăire. (Ce e ~ asta?)

Intrare: bocire
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bocire
  • bocirea
plural
  • bociri
  • bocirile
genitiv-dativ singular
  • bociri
  • bocirii
plural
  • bociri
  • bocirilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bocire, bocirisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a (se) boci. DEX '09 DEXI DEX '98 DLRM
    • 1.1. Exprimare, prin vaiete sau cuvinte, a unei dureri mari. MDA2
    • 1.2. Plângere zbuciumată, cu vaiete și tânguiri. MDA2
    • 1.3. Parte din ceremonialul înmormântării (la țară), când se spun bocete. MDA2
etimologie:
  • vezi boci DEX '09 MDA2 DEXI DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.