14 definiții pentru avânt


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

avấnt sn [At: ALECSANDRI, P. III, 73 / Pl: ~uri / E: drr avânta] 1 Vioiciune. 2 Energie. 3 Forță în mișcări. 4-7 (Îe) A-și lua ~ A se avânta (6-9). 8 (Îae) A-și lua elan. 9 (Îvr; îe) A-și da ~ A se lansa. 10 Însuflețire. 11 Elan. 12 Entuziasm. 13 Dezvoltare rapidă într-un domeniu Si: progres. 14 (Îe) A lua ~ A crește repede. 15 (Îae) A se dezvolta. 16 (Îe) A-i tăia cuiva -ul A-i opri cuiva mișcarea plină de elan. 17 (Îae) A-i opri cuiva tendința spre progres. 18 (Îae) A-i tăia cuiva entuziasmul pentru ceva.

AVẤNT, avânturi, s. n. 1. Vioiciune, energie, forță în mișcări. ◊ Loc. vb. A-șí lua avânt = a se avânta. 2. Însuflețire, elan, entuziasm. 3. Dezvoltare rapidă, progres remarcabil (într-un domeniu, într-o epocă etc.). – Din avânta (derivat regresiv).

AVẤNT, avânturi, s. n. 1. Vioiciune, energie, forță în mișcări. ◊ Loc. vb. A-și lua avânt = a se avânta. 2. Însuflețire, elan, entuziasm. 3. Dezvoltare rapidă, progres remarcabil (într-un domeniu, într-o epocă etc.). – Din avânta (derivat regresiv).

AVẤNT, avânturi, s. n. 1. Vioiciune, energie în mișcări. ◊ Expr. A-și lua avânt = a se pregăti pentru o săritură; a se avânta. 2. Însuflețire, elan. ◊ Expr. A-i tăia cuiva avântul = a descuraja pe cineva. 3. Dezvoltare însuflețită, progres mare. ◊ Expr. A lua avânt = a se dezvolta rapid. – Postverbal al lui avânta.

AVÂNT ~uri n. 1) Energie în mișcare; vioiciune; însuflețire. ◊ A-și lua ~ a se pregăti pentru săritură; a se avânta. A-i tăia cuiva ~ul a descuraja pe cineva. 2) Dezvoltare rapidă; progres. ◊ A lua ~ a se dezvolta rapid. 3) Imbold lăuntric, puternic care înlesnește realizarea unei acțiuni; elan; entuziasm; exaltare; ardoare. /v. a (se) avânta

avânt n. 1. mișcare spre a se repezi; 2. fig. mișcare pasionată: avânturi de mari fapte, dorinți de nemurire AL.

AVÎ́NT, avînturi, s. n. 1. Vioiciune, energie în mișcări. Intețindu-și puterea în avînt voinicesc, îi aduc sărbătorii lui Noiembrie șapte Chezășia izbînzii pentru cei ce muncesc! DEȘLIU, G. 48. Și de pe sul cu mult avînt Ies odele încet cu-ncetul. COȘBUC, P. I 86. ◊ Expr. A-și lua avînt = a se avînta. Păsările negre fîlfîiră pe capetele lor, pînă își luară avînt. GALACTION, O. I 287. 2. Însuflețire entuziastă, imbold puternic, elan care împinge la săvîrșirea unor fapte mărețe. Ai farmecul puternic ce-aprinde-n omenire Avîntul de mari fapte, dorinți de nemurire. ALECSANDRI, P. III 73. Fig. O, vin’ să-ți culci urechea alăturea de mine, S-auzi zvîcnind pămîntul de rodnice avînturi. TOMA, C. V. 82. 3. Dezvoltare însuflețită, progres mare. Anii puterii populare sînt anii de puternic avînt economic și cultural al forțelor creatoare ale poporului, atît timp ținute sub obroc de capitalism. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2669. ◊ Expr. A lua avînt = a crește, a se dezvolta. Industria grea a luat avînt în țara noastră.

1) avînt n., pl. urĭ (d. a avînta). Pornire, răpezire: avîntu uneĭ oștĭ. Fig. Pornire, dorință mare: avînturile inimiĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

avấnt s. n., pl. avấnturi

avânt s. n., pl. avânturi


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

AVÂNT s. 1. v. entuziasm. 2. ardoare, elan, impetuozitate, temperament, (pop. și fam.) suflet, (reg.) mau. (Cântați cu mai mult ~!) 3. v. patos.

Avânt ≠ decădere, regres, declin

AVÎNT s. 1. ardoare, elan, entuziasm, înflăcărare, înfocare, însuflețire, pasiune, patimă, pornire, (livr.) fervență, fervoare, patos, (rar) ardență, (Mold.) ahotă, (înv.) porneală, săltare, (fig.) aprindere, căldură, flacără, foc, pojar, suflu, zbor. (~ tinereții.) 2. ardoare, elan, impetuozitate, temperament, (pop. și fam.) suflet, (reg.) mau. (Cîntați cu mai mult ~!) 3. însuflețire, patos, vervă. (~ stilului său.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

avînt (avînturi), s. n. – Pornire, elan, însuflețire. Din vînt, cu prep. adv. a-. Dacă această ipoteză nu este greșită, avînt trebuie să fi fost la început înțeles ca adv. (această valoare nu apare în niciun text cunoscut, dar este cert că acest cuvînt nu apare în texte anterioare sec. XIX, și nici în dialecte). Construcția ar fi identică, deci, cu acasă, afund, aminte etc; expresia a da avînt poate fi foarte bine interpretată a da a vînt. Apoi, cuvîntul fiind simțit ca un s., s-a putut deriva de la el vb. avînta, formație probabil artificială și modernă, motivată de paralelismul fr. élan-élancer, germ. Schwung-schwingen. După DAR, avînt este formație postverbală de la avînta, și acesta este o compunere internă, pe baza lui vînt. Der. avînta, vb. (a împinge, a lansa, a arunca).

Intrare: avânt
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • avânt
  • avântul
  • avântu‑
plural
  • avânturi
  • avânturile
genitiv-dativ singular
  • avânt
  • avântului
plural
  • avânturi
  • avânturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

avânt

  • 1. Vioiciune, energie, forță în mișcări.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: energie forță vioiciune 2 exemple
    exemple
    • Întețindu-și puterea în avînt voinicesc, îi aduc sărbătorii lui Noiembrie șapte Chezășia izbînzii pentru cei ce muncesc! DEȘLIU, G. 48.
      surse: DLRLC
    • Și de pe sul cu mult avînt Ies odele încet cu-ncetul. COȘBUC, P. I 86.
      surse: DLRLC
    • 1.1. locuțiune verbală A-și lua avânt = a se avânta.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: avânta un exemplu
      exemple
      • Păsările negre fîlfîiră pe capetele lor, pînă își luară avînt. GALACTION, O. I 287.
        surse: DLRLC
  • exemple
    • Ai farmecul puternic ce-aprinde-n omenire Avîntul de mari fapte, dorinți de nemurire. ALECSANDRI, P. III 73.
      surse: DLRLC
    • figurat O, vin’ să-ți culci urechea alăturea de mine, S-auzi zvîcnind pămîntul de rodnice avînturi. TOMA, C. V. 82.
      surse: DLRLC
    • 2.1. expresie A-i tăia cuiva avântul = a descuraja pe cineva.
      surse: DLRM sinonime: descuraja
  • 3. Dezvoltare rapidă, progres remarcabil (într-un domeniu, într-o epocă etc.).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: dezvoltare progres un exemplu
    exemple
    • Anii puterii populare sînt anii de puternic avînt economic și cultural al forțelor creatoare ale poporului, atît timp ținute sub obroc de capitalism. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2669.
      surse: DLRLC

etimologie: