11 definiții pentru apolitic (s.m.)
din care- explicative (8)
- morfologice (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
APOLITIC, -Ă, apolitici, -ce, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care este în afara politicii, care nu se ocupă cu politica. 2. Adj., s. m. și f. (Persoană) care susține sau practică apolitismul. – Din fr. apolitique, (2) și după rus. apoliticĭnîi.
apolitic, ~ă smf, a [At: CONTEMP., Seria II, 1948, nr. 104, 23/1 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr apolitique, rs аполитичный] 1-2 (Persoană) care este (pretinde a fi) lipsit(ă) de spirit politic. 3-4 (Persoană) care rămâne străină de viața politică.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
APOLITIC, -Ă, apolitici, -ce, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care este în afara politicii, care nu se ocupă cu politica. 2. Adj. s. m. și f. (Persoană) care susține sau practică apolitismul. – Din fr. apolitique, (2) și după rus. apoliticĩnâi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cata
- acțiuni
APOLITIC, -Ă, apolitici, -e, adj. (Despre oameni, p. ext. despre opere, concepții etc.) Care pretinde a fi lipsit de spirit politic, care se arată indiferent față de viața politică, dar care susține prin această atitudine politica reacționară; rupt de politică. ◊ (Substantivat) Văditele rele intenții [ale burgheziei] voiau... să demonstreze că I. L. Caragiale este... un «apolitic». Scopul tuturor era... denaturarea operei caragialene și smulgerea ei din mîna poporului, care o putea întrebuința ca o puternică armă de luptă. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr.. 104, 23/1.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
APOLITIC, -Ă, apolitici, -e, adj. (Adesea substantivat) Care susține sau practică apolitismul. – It. apolitico (< gr.).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
APOLITIC, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) lipsit de spirit politic, care arogă indiferență față de politică. [Cf. fr. apolitique, it. apolitico].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
APOLITIC, -Ă adj., s. m. f. (cel) lipsit de spirit politic. (< fr. apolitique)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
APOLITIC ~că (~ci, ~ce) și substantival Care ține de apolitism; propriu apolitismului. /<it. apolitico, fr. apolitique
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
apolitic adj. m., s. m., pl. apolitici; adj. f., s. f. apolitică, pl. apolitice
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
apolitic adj. m., s. m., pl. apolitici; adj. f., s. f. apolitică, pl. apolitice
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
apolitic adj., s. m. → politic
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv masculin (M13) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
apolitic, apoliticisubstantiv masculin apolitică, apoliticesubstantiv feminin
- 1. Persoană care susține sau practică apolitismul. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Văditele rele intenții [ale burgheziei] voiau... să demonstreze că I. L. Caragiale este... un «apolitic». Scopul tuturor era... denaturarea operei caragialene și smulgerea ei din mîna poporului, care o putea întrebuința ca o puternică armă de luptă. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr.. 104, 23/1. DLRLC
-
etimologie:
- apolitique DEX '09 DEX '98 DN
- apoliticĭnîi DEX '09