30 de definiții pentru amiază

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

AMIÁZĂ, amiezi, s. f. 1. Mijlocul zilei, momentul înălțării maxime a Soarelui deasupra orizontului (corespunzător aproximativ orei 12). ◊ Loc. adj. De amiază = de prânz, de la ora prânzului. ◊ Expr. Ziua(-n) amiaza mare = în plină zi, în toiul zilei. 2. (Concr.) Zenit. 3. (Reg.) Masă principală care se ia aproximativ la jumătatea zilei; prânz. 4. (Înv.) Miazăzi, sud. [Var.: amiáz, amiéz s. n., amiázi, amiázăzi s. f.] – Din amiazăzi (< lat. ad mediam diem).

AMIÁZĂ, amiezi, s. f. 1. Mijlocul zilei, momentul înălțării maxime a Soarelui deasupra orizontului (corespunzător aproximativ orei 12). ◊ Loc. adj. De amiază = de prânz, de la ora prânzului. ◊ Expr. Ziua(-n) amiaza mare = în plină zi, în toiul zilei. 2. (Concr.) Zenit. 3. (Reg.) Masă principală care se ia aproximativ la jumătatea zilei; prânz. 4. (Înv.) Miazăzi, sud. [Var.: amiáz, amiéz s. n., amiázi, amiázăzi s. f.] – Din amiazăzi (< lat. ad mediam diem).

amia [At: PSALT. SCH. 169/18 / V: amiaz sn, (reg) ~z sn, (reg) amiez sn, (reg) ~azi[1] sf, ~zizi, ~ăzi sf, (înv; art) ~zădza[2] sf, ~ăzia sf / Pl: ~iezi, ~ieze / E: lat meridies, cf alb mjezdite] 1 av (Pop; uneori cop de zi) Momentul înălțării maxime a Soarelui deasupra orizontului (corespunzător aproximativ orei 12). 2 av (Îvp; îlav) Cruce-~(zi) La zenit. 3 sf Timpul de la mijlocul zilei. 4 av (Îlav) În (sau întru, la) ~(zi) Amiază (1). 5 av (Înv; îlav) Pe la (sau către, spre) ~(zi) Către amiază (1). 6 (Îlav) După ~(zi) După amiază (1). 7 sm (Îvp; îlav) Deasupra ~zului La zenit. 8 av (Pop; îlav) De ~(zi) în jurul amiezii (1). 9 av (Mol; îalav) După-amiază (1). 10 av (Pop; îlav) De ~(zi) De prânz. 11 sf sau sn (îlav) Ziua la (sau în) ~za (sau ~zul) (cea sau cel) mare în plină zi. 12 sf (îlav) Ziua în ~ albă La prânz. 13 sf (Reg; îs) ~za oilor Timpul cuprins între ora 9 și ora 11 Cf miezul-zilei, sub amiază. 14 sf (Fig) Jumătatea vieții. 15 sf (Cct) Zenit. 16 sf (Reg; ccr) Masă principală care se ia aproximativ la jumătatea zilei Si: prânz. 17 (înv; îs) Miazănoapte Sud. 18 sn (Reg; îf amiez) Loc unde stau vitele la amiază (1). corectată

  1. ~azi~azi Ladislau Strifler
  2. Varianta amiazădza nu este consemnată cuvânt-titlu în acest dicționar. — Ladislau Strifler

AMIÁZĂ, amiezi, s. f. (Și în forma amiazi) 1. Mijlocul zilei, momentul înălțării maxime a soarelui deasupra orizontului (corespunzător orei 12). Amiaza urcă spre amurg. În parc, alături, cîntecele curg. POEZ. N. 293. Văzduhul neclintit al amiezii ne cocea ca în cuptor. SADOVEANU, N. F. 73. (Precedat de prepoziții, în loc. adv.) La (sau, mai rar, în) amiază = la ora 12 din zi, la prînz. Ne așezăm, ca și la amiază, în jurul mesei. STANCU, D. 37. În amiazi, venind pe vale, Întîlnii pe Lina-n cale. COȘBUC, P. I 49. Îi zise că tocmai la amiazi, cînd va fi soarele în cruci, să înalțe o prăjină. ISPIRESCU, L. 127. După amiază = după ora 12 din zi, după prînz. A fost pe la mine ieri după amiază.Eu gîndesc... pe după amiază să-ți pun de-a binele nora în Piatră. CREANGĂ, P. 115. (Substantivat) Am lucrat o după-amiază întreagă. Înainte de amiază = înainte de ora 12 din zi, înainte de prînz. Era într-o duminică, înainte de amiază. PAS. L. I 8. Pe la (sau către, aproape de sau, regional, de) amiază = pe la ora 12 din zi, cam în timpul prînzului. Cătră amiază mă întorceam de la gimnaziu mormăind o declinare elină. SADOVEANU, N. F. 32. Am ajuns aproape de amiază. CAMIL PETRESCU, U. N. 203. Nu mai era de chip să doarmă cum dormea alte dăți, pînă pe la amiază. CREANGĂ, P. 264. De amiază, cînd a veni cerbul aici la izvor să beie apă... să ieși încetișor. CREANGĂ, P. 225. ◊ Loc. adj. De amiază = de prînz, de la ora prînzului. Mi-e sufletul în soarele de-amiază Pe holde risipit ca vîntul cald. BENIUC, V. 55. Adîncurile zării se tot îndepărtează, Plutind ca niște ape în arșița de-amiază. IOSIF, P. 88. Gheorghe Geantă... pe mine, nemernicul, m-a adus de multe ori cu vînat, la conacul de amiazi. ODOBESCU, S. III 15. ◊ Expr. Ziua (sau ziua-n) amiaza (regional miaza) mare = în plină zi, în toiul zilei. Mă duc, ziua miaza mare, la moș Vasile... să fur niște cireșe. CREANGĂ, A. 47. Hai scoală... e ziua-n amiaza mare. EMINESCU, N. 12. Bietul frate-meu... îmi spusese cu adevărat că aici se fac multe pozne ziua miaza mare; iar de cele ce se întîmplă noaptea nu mi-a pomenit. ALECSANDRI, T. I 84. 2. Locul unde ajunge soarele pe cer la ora 12 din zi; zenit. Soarele era aproape la amiază. BUJOR, S. 82. Cînd era soarele în amiazi, firea tăcea. EMINESCU, N. 12. ◊ Fig. Pentru mine a trecut soarele de amiază, am început a îmbătrîni. SADOVEANU, O. I 499. ◊ Loc. adv. (în forma amiaz) Deasupra amiazului = la zenit. Tocmai cînd soarele e d-asupra amiazului... [căruța] sosește la locul de întîlnire al vînătorilor. ODOBESCU, S. III 16. (Adverbial, învechit) Dar raza-i ce învie... Umbra o înghite cînd ziua e amiază. ALECSANDRI, P. A. 176. 3. (Regional) Mîncarea de la ora 12 din zi; prînz. (Atestat în forma amiaz) Să n-am prînz Fără de plîns, Nici amiaz Fără năcaz. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 195. 4. (învechit și arhaizant) Miazăzi, sud. Luna-n jumătate se aprinse cătră amiază printre cetini, poienile și drumul se luminară ușor. SADOVEANU, O. V 442. Pe un deal despre amiazi a satului Șuharăul se găsește o piatră în patru muchi. ODOBESCU, S. II 224. – Pronunțat: a-mia-. – Variante: amiáz (ODOBESCU, S. III 16, JARNÍK-BÎRSEANU, D. 470), amiéz (ODOBESCU, S. III 179) s. n., amiázi, (regional) amiázăzi (SBIERA, P. 25, CREANGĂ, P. 154), (1, regional) miáză (ALECSANDRI, T. 1117) s. f.

AMIÁZĂ, amiezi, s. f. 1. Mijlocul zilei, momentul înălțării maxime a soarelui deasupra orizontului (corespunzător aproximativ orei 12). ◊ Loc. adj. De amiază = de prînz, de la ora prînzului. ◊ Expr. Ziua(-n) amiaza mare = în plină zi, în toiul zilei. 2. (Concr.) Locul unde ajunge soarele pe cer la ora 12 din zi; zenit. 3. (Reg.) Mîncarea de la ora 12 din zi; prînz. 4. (Înv. și arh.) Miazăzi, sud. [Var.: amiáz, amiéz s. n., amiázi, amiázăzi (1, reg.) miază s. f.] – Din amiazăzi (< lat. ad mediam diem).

AMIÁZĂ amiézi f. 1) Mijlocul zilei, când soarele se ridică la înălțimea maximă pe cer. ◊ Ziua-n ~a mare a) în toiul zilei; b) în văzul tuturor. 2) art. Odihna de după masă. ◊ A face ~a a dormi puțin după masă. [G.-D. amiezii; Sil. -mia-] /<lat. ad meridiam diem

AMIÁZ s. n. v. amiază.

AMIÁZĂZI s. f. v. amiază.

AMIÁZI s. f. v. amiază.

AMIÉZ s. n. v. amiază.

MIÁZĂ s. f. v. amiază.

tele-după-amiáză (duminicálă) s. f. Programul de televiziune al după-amiezei ◊ „Inițiativa diversificării tele-după-amiezelor duminicale, astfel încât ele să răspundă unor preferințe cât mai variate și să ofere posibilitatea opțiunii, este binevenită.” Cont. 25 VII 75 p. 5. ◊ „«Linia maritimă Onedin» [...] constituie centrul de atracție și interes al tele-după-amiezelor noastre duminicale.” Cont. 8 XII 78 p. 11 (din tele-1 + după amiază [duminicală])

amiazi f. mijlocul zilei. [Lat. AD MEDIAM DIEM].

ameáză (est) f., pl. amezĭ, și amĭază (vest) f., pl. amĭezĭ (lat. ad mediam [diem], la mijlocu [zileĭ]. V. mez). Mezu zileĭ, ora 12 ziŭa: să viĭ la amează. Ziŭa în ameaza mare, ziŭa în vederea tuturor saŭ putînd fi văzut de toțĭ. V. nămĭezĭ.

ameáză-zi (ea dift.) f. Nord. Amează, Mează-zi.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

amia (-mia-) s. f., g.-d. art. amiezii (-mie-); pl. amiezi

amiáză s. f., g.-d. art. amiézii; pl. amiézi

+după amia (după miezul zilei) (desp. -mia-) prep. + s. f. (După amiază urmează înserarea.)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

AMIA s. prînz, (pop.) namiază. (Pe la ~.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

amiáză s. f. – Mijlocul zilei, ora 12. – Var. amiazi, namiază, nămiezi. Lat. medῑ die, de unde în lat. clasică meridies (› Trans. mereze), cf. it. meriggio (REW 5531), v. prov. miegdia, fr. midi. Se folosește în Trans. de V. cu forma mńezi „prînz”. – Der. ńedzi, vb. (Basar., a se odihni vitele).

Intrare: amiază
substantiv feminin (F58)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • amia
  • amiaza
plural
  • amiezi
  • amiezile
genitiv-dativ singular
  • amiezi
  • amiezii
plural
  • amiezi
  • amiezilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N999)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • amiaz
plural
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F999)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • amiazăzi
plural
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F999)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • amiazi
plural
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N999)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • amiez
plural
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
  • silabație: mia-ză info
substantiv feminin (F58)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mia
  • miaza
plural
genitiv-dativ singular
  • miezi
  • miezii
plural
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

amia, amiezisubstantiv feminin

  • 1. Mijlocul zilei, momentul înălțării maxime a Soarelui deasupra orizontului (corespunzător aproximativ orei 12). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: namiază
    • format_quote Amiaza urcă spre amurg. În parc, alături, cîntecele curg. POEZ. N. 293. DLRLC
    • format_quote Văzduhul neclintit al amiezii ne cocea ca în cuptor. SADOVEANU, N. F. 73. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adverbială La (sau, mai rar, în) amiază = la ora 12 din zi, la prânz. DLRLC
      • format_quote Ne așezăm, ca și la amiază, în jurul mesei. STANCU, D. 37. DLRLC
      • format_quote În amiazi, venind pe vale, Întîlnii pe Lina-n cale. COȘBUC, P. I 49. DLRLC
      • format_quote Îi zise că tocmai la amiazi, cînd va fi soarele în cruci, să înalțe o prăjină. ISPIRESCU, L. 127. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adverbială După amiază = după ora 12 din zi, după prânz. DLRLC
      • format_quote A fost pe la mine ieri după amiază. DLRLC
      • format_quote Eu gîndesc... pe după amiază să-ți pun de-a binele nora în Piatră. CREANGĂ, P. 115. DLRLC
      • format_quote (și) substantivat Am lucrat o după-amiază întreagă. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adverbială Înainte de amiază = înainte de ora 12 din zi, înainte de prânz. DLRLC
      • format_quote Era într-o duminică, înainte de amiază. PAS. L. I 8. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adverbială Pe la (sau către, aproape de sau, regional, de) amiază = pe la ora 12 din zi, cam în timpul prânzului. DLRLC
      • format_quote Cătră amiază mă întorceam de la gimnaziu mormăind o declinare elină. SADOVEANU, N. F. 32. DLRLC
      • format_quote Am ajuns aproape de amiază. CAMIL PETRESCU, U. N. 203. DLRLC
      • format_quote Nu mai era de chip să doarmă cum dormea alte dăți, pînă pe la amiază. CREANGĂ, P. 264. DLRLC
      • format_quote De amiază, cînd a veni cerbul aici la izvor să beie apă... să ieși încetișor. CREANGĂ, P. 225. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adjectivală De amiază = de prânz, de la ora prânzului. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Mi-e sufletul în soarele de-amiază Pe holde risipit ca vîntul cald. BENIUC, V. 55. DLRLC
      • format_quote Adîncurile zării se tot îndepărtează, Plutind ca niște ape în arșița de-amiază. IOSIF, P. 88. DLRLC
      • format_quote Gheorghe Geantă... pe mine, nemernicul, m-a adus de multe ori cu vînat, la conacul de amiazi. ODOBESCU, S. III 15. DLRLC
    • chat_bubble Ziua(-n) amiaza mare = în plină zi, în toiul zilei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Mă duc, ziua miaza mare, la moș Vasile... să fur niște cireșe. CREANGĂ, A. 47. DLRLC
      • format_quote Hai scoală... e ziua-n amiaza mare. EMINESCU, N. 12. DLRLC
      • format_quote Bietul frate-meu... îmi spusese cu adevărat că aici se fac multe pozne ziua miaza mare; iar de cele ce se întîmplă noaptea nu mi-a pomenit. ALECSANDRI, T. I 84. DLRLC
  • 2. concretizat Locul unde ajunge soarele pe cer la ora 12 din zi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: zenit
    • format_quote Soarele era aproape la amiază. BUJOR, S. 82. DLRLC
    • format_quote Cînd era soarele în amiazi, firea tăcea. EMINESCU, N. 12. DLRLC
    • format_quote figurat Pentru mine a trecut soarele de amiază, am început a îmbătrîni. SADOVEANU, O. I 499. DLRLC
    • format_quote (și) adverbial învechit Dar raza-i ce învie... Umbra o înghite cînd ziua e amiază. ALECSANDRI, P. A. 176. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adverbială Deasupra amiazului = la zenit. DLRLC
      • format_quote Tocmai cînd soarele e d-asupra amiazului... [căruța] sosește la locul de întîlnire al vînătorilor. ODOBESCU, S. III 16. DLRLC
  • 3. regional Masă principală care se ia aproximativ la jumătatea zilei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: prânz
    • format_quote Să n-am prînz Fără de plîns, Nici amiaz Fără năcaz. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 195. DLRLC
  • 4. învechit Miazăzi, sud. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Luna-n jumătate se aprinse cătră amiază printre cetini, poienile și drumul se luminară ușor. SADOVEANU, O. V 442. DLRLC
    • format_quote Pe un deal despre amiazi a satului Șuharăul se găsește o piatră în patru muchi. ODOBESCU, S. II 224. DLRLC
etimologie:
  • amiazăzi (din limba latină ad mediam diem). DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.