9 definiții pentru adeverire


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

adeverire sf [At: BIBLIA (1688), 1801/2 / Pl: ~iri / E: adeveri] 1 Confirmare a exactității unui fapt, a unei afirmații etc. 2 (Jur; înv) Legalizare. 3 (Înv; îlav) Cu ~ într-adevăr.

ADEVERÍRE, adeveriri, s. f. Faptul de a (se) adeveri.V. adeveri.

ADEVERÍRE, adeveriri, s. f. Faptul de a (se) adeveri.V. adeveri.

ADEVERÍRE, adeveriri, s. f. Faptul de a (se) adeveri; confirmare, atestare.

ADEVERÍRE, adeveriri, s. f. Faptul de a (se) adeveri; confirmare; realizare.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

adeveríre s. f., g.-d. art. adeverírii; pl. adeveríri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ADEVERÍRE s. v. confirmare.

adeveríre s. f., g.-d. art. adeverírii; pl. adeveríri

ADEVERIRE s. 1. arătare, atestare, certificare, confirmare, demonstrare, demonstrație, dovedire, întărire, probare, probă, (livr.) coroborare. (~ celor spuse.) 2. verificare. (Știința duce la ~ justeții unei ipoteze.)

Intrare: adeverire
adeverire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • adeverire
  • adeverirea
plural
  • adeveriri
  • adeveririle
genitiv-dativ singular
  • adeveriri
  • adeveririi
plural
  • adeveriri
  • adeveririlor
vocativ singular
plural

adeverire

etimologie:

  • vezi adeveri
    surse: DEX '98 DEX '09