13 definiții pentru țăncușă (pl. -e) țâncuș țâncușă țincuș țincușă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

țăncușă f. și țăncuș n. Mold. 1. bețișor pe care țăranii crestează daraverile; 2. fig. crestătură: Prutul face un țăncuș adânc în pământul nostru (VLAHUȚĂ); 2. de-a țăncușă, un joc de copii, constând în înfigerea unui cuțit în pământ. [Din nemț. ZINKE, crestătură].

țincuș1 sn [At: FD I, 154 / Pl: ? / E: mg cinkus] (Min; înv; Trs) Unealtă de fier, în formă de pană, pentru despicat piatra.

țintár n., pl. e (d. țintă, pin aluz. la boabe). Munt. Un joc în doĭ care consistă în mutarea unor bobĭ orĭ discurĭ de lemn orĭ monete pe laturile și liniile diagonale și perpendiculare a treĭ pătrate saŭ dreptunghĭularĭ desemnate unu într’altu. (Cînd reușeștĭ să așezĭ treĭ bobĭ pe o linie, cîștigĭ un punct și mănîncĭ (ĭeĭ) un bob al adversaruluĭ, ĭar cînd reușeștĭ să aĭ doŭă asemenea liniĭ paralele cu cincĭ bobĭ așa în cît mutînd bobu cînd pe una, cînd pe alta, și decĭ așezînd mereŭ cîte treĭ pe o linie, atuncĭ se numește morișcă, și adversaru e perdut, că-ĭ mănîncĭ toțĭ bobiĭ). – Se numește și car și coțcă (Mold.) și țăncușă (Mold. nord).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

țăncúșă s. f., pl. țăncúșe


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

țăncúșă, țăncúși, s.f. (înv.) 1. bucățică, așchie, bețișor, pană. 2. crestătură, motiv ornamental. 3. adeverință, recipisă, chitanță. 4. numele mai multor jocuri de copii.

țâncúșă, țâncușe, s.f. – (reg.) Cui gros fixat în stâlpul porților; împreună cu batca servește la închiderea porții (Nistor, 1977). – Din țanc + suf. -ușă (MDA); cf. germ. Zinken (Țurcanu).

țâncúșă, -e, s.f. – Cui gros fixat în stâlpul porților; împreună cu batca servește la închiderea porții (Nistor 1977). – Din țanc (et. nec.) + -ușă (MDA); Cf. germ. Zinken (Țurcanu).

Intrare: țăncușă (pl. -e)
țăncușă (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țăncușă
  • țăncușa
plural
  • țăncușe
  • țăncușele
genitiv-dativ singular
  • țăncușe
  • țăncușei
plural
  • țăncușe
  • țăncușelor
vocativ singular
plural
țâncuș
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
țâncușă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
țincuș
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
țincușă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.