13 definiții pentru întrupa


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

întrupa [At: CORESI, EV. 101/16 / V: (înv; cscj) ~pi / Pzi: ~pez, întrup / E: în + trup] 1-2 vtr (Bis) (A da sau) a lua formă concretă de trup omenesc Si: a (se) incarna, a (se) încorpora, (înv) a (se) împielița. 3-4 vtr A (se) concretiza. 5 vt A crea. 6-7 vtr A (se) personifica. 8 vt A încorpora într-un singur tot. 9 vt A forma o trupă.

ÎNTRUPÁ, întrupez, vb. I. 1. Refl. și tranz. A lua sau a da formă concretă (de trup omenesc), a (se) concretiza; a (se) încarna. 2. Tranz. (Înv.) A uni, a încorpora într-un singur tot. – În + trup.

ÎNTRUPÁ, întrupez, vb. I. 1. Refl. și tranz. A lua sau a da formă concretă (de trup omenesc), a (se) concretiza; a (se) încarna. 2. Tranz. (Înv.) A uni, a încorpora într-un singur tot. – În + trup.

ÎNTRUPÁ, întrupez, vb. I. 1. Refl. A lua formă concretă, a se concretiza. V. întruchipa. Cînd figura amicului Costică s-a întrupat întreagă în imaginația lor, toți trei îi zîmbesc cu dragoste. CARAGIALE, O. II 217. [În «Diana cu ciuta»] par a se fi întrupat toate cugetările cele mai nobile... ce instinctul vînătoriei a putut vreodată să însufle unor oameni de geniu. ODOBESCU, S. III 52. ◊ Tranz. Părea că-și croiește un plan sau că se pregătește să întrupeze o hotărîre mai dinainte luată. HOGAȘ, M. N. 221. E o făptură-aievea, cu gînd din gîndul meu, Dintr-un noian de raze am întrupat-o eu. EMINESCU, O. IV 173. Și coborînd din soare a tale cugetări, Ai întrupa cîntarea sublimei deșteptări. BELDICEANU, P. 135. 2. Tranz. (Învechit) A alcătui un singur corp, a uni, a împreuna într-un singur tot. Ștefan-vodă puse în gînd... a-ntrupa țara lui Radu cu Moldova. ISPIRESCU, la TDRG. El voiește a întrupa toată romînimea într-un singur stat. BĂLCESCU, O. II 13.

A ÎNTRUPÁ ~éz tranz. 1) A face să se întrupeze. 2) A uni într-un timp comun. /în + trup

A SE ÎNTRUPÁ pers. 3 se ~eáză intranz. A-și găsi expresia materială; a căpăta formă concretă; a se întruchipa; a se materializa. /în + trup

întrupà v. 1. a forma un singur trup, a incorpora; 2. a lua corp; 3. se zice în special de Cuvântul lui Dumnezeu care s’a făcut om.

întrupéz v. tr. (d. trup). Încorporez, anexez: a întrupa o provincie uneĭ țărĭ. Reproduc, reprezent: acest om întrupează viclenia. V. refl. Ĭaŭ corp, îmĭ formez corp; mă încorporez: Iisus Hristos s’a întrupat din spiritu sfînt și din fecĭoara Maria (Crezu). – Vechĭ și întrupoșez. V. incarnez.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

întrupá (a ~) vb., ind. prez. 3 întrupeáză

întrupá vb., ind. prez. 1 sg. întrupéz, 3 sg. și pl. întrupeáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ÎNTRUPÁ vb. 1. a (se) incarna, a (se) întruchipa, (înv.) a (se) împelița, a (se) închipui, a (se) încorpora, a (se) omeni. (S-a ~, luând înfățișare de femeie.) 2. v. concretiza. 3. v. personifica.

ÎNTRUPÁ vb. v. alipi, anexa, atașa, încorpora.

întrupa vb. v. ALIPI. ANEXA. ATAȘA. ÎNCORPORA.

ÎNTRUPA vb. 1. a (se) incarna, a (se) întruchipa, (înv.) a (se) împelița, a (se) închipui, a (se) încorpora, a (se) omeni. (S-a ~, luînd înfățișare de femeie.) 2. a (se) concretiza, a (se) incarna, a (se) întruchipa, a (se) materializa, a (se) realiza, (rar) a (se) sensibiliza. (Iată cum a fost ~ această idee.) 3. a incarna, a întruchipa, a personifica, a reprezenta, a simboliza, (înv.) a închipa. (El ~ forța brutală.)

Intrare: întrupa
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • întrupa
  • ‑ntrupa
  • întrupare
  • ‑ntrupare
  • întrupat
  • ‑ntrupat
  • întrupatu‑
  • ‑ntrupatu‑
  • întrupând
  • ‑ntrupând
  • întrupându‑
  • ‑ntrupându‑
singular plural
  • întrupea
  • ‑ntrupea
  • întrupați
  • ‑ntrupați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • întrupez
  • ‑ntrupez
(să)
  • întrupez
  • ‑ntrupez
  • întrupam
  • ‑ntrupam
  • întrupai
  • ‑ntrupai
  • întrupasem
  • ‑ntrupasem
a II-a (tu)
  • întrupezi
  • ‑ntrupezi
(să)
  • întrupezi
  • ‑ntrupezi
  • întrupai
  • ‑ntrupai
  • întrupași
  • ‑ntrupași
  • întrupaseși
  • ‑ntrupaseși
a III-a (el, ea)
  • întrupea
  • ‑ntrupea
(să)
  • întrupeze
  • ‑ntrupeze
  • întrupa
  • ‑ntrupa
  • întrupă
  • ‑ntrupă
  • întrupase
  • ‑ntrupase
plural I (noi)
  • întrupăm
  • ‑ntrupăm
(să)
  • întrupăm
  • ‑ntrupăm
  • întrupam
  • ‑ntrupam
  • întruparăm
  • ‑ntruparăm
  • întrupaserăm
  • ‑ntrupaserăm
  • întrupasem
  • ‑ntrupasem
a II-a (voi)
  • întrupați
  • ‑ntrupați
(să)
  • întrupați
  • ‑ntrupați
  • întrupați
  • ‑ntrupați
  • întruparăți
  • ‑ntruparăți
  • întrupaserăți
  • ‑ntrupaserăți
  • întrupaseți
  • ‑ntrupaseți
a III-a (ei, ele)
  • întrupea
  • ‑ntrupea
(să)
  • întrupeze
  • ‑ntrupeze
  • întrupau
  • ‑ntrupau
  • întrupa
  • ‑ntrupa
  • întrupaseră
  • ‑ntrupaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

întrupa întrupare întrupat

  • 1. reflexiv tranzitiv A lua sau a da formă concretă (de trup omenesc), a (se) concretiza; a (se) încarna.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: concretiza incarna materializa 5 exemple
    exemple
    • Cînd figura amicului Costică s-a întrupat întreagă în imaginația lor, toți trei îi zîmbesc cu dragoste. CARAGIALE, O. II 217.
      surse: DLRLC
    • [În «Diana cu ciuta»] par a se fi întrupat toate cugetările cele mai nobile... ce instinctul vînătoriei a putut vreodată să însufle unor oameni de geniu. ODOBESCU, S. III 52.
      surse: DLRLC
    • Părea că-și croiește un plan sau că se pregătește să întrupeze o hotărîre mai dinainte luată. HOGAȘ, M. N. 221.
      surse: DLRLC
    • E o făptură-aievea, cu gînd din gîndul meu, Dintr-un noian de raze am întrupat-o eu. EMINESCU, O. IV 173.
      surse: DLRLC
    • Și coborînd din soare a tale cugetări, Ai întrupa cîntarea sublimei deșteptări. BELDICEANU, P. 135.
      surse: DLRLC
  • 2. tranzitiv învechit A uni, a încorpora într-un singur tot.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: uni (verb) împreuna încorpora 2 exemple
    exemple
    • Ștefan-vodă puse în gînd... a-ntrupa țara lui Radu cu Moldova. ISPIRESCU, la TDRG.
      surse: DLRLC
    • El voiește a întrupa toată romînimea într-un singur stat. BĂLCESCU, O. II 13.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • În + trup
    surse: DEX '09 DEX '98