ÎNTRUPA (-pez) I. vb. tr. 1 A da, a face să ia trup (omenesc); Ⓕ: vin să vadă minunata zidire care întrupează visul voivodului-artist de-acum patru sute de ani (VLAH.) ¶ 2 A incorpora, a alipi (într’un singur trup): puse în gînd... a ~ țara lui cu Moldova (ISP.). II. vb. refl. 1 A se încarna: țărîna cu oasele binecuvîntate se vor ~ în ziua d’apoi (DLVR.); Ⓕ: sub povara amintirilor cari înviau și se întrupau în mintea lui (GN.) ¶ 2 A se incorpora.