21 de definiții pentru zvânturatic zvânturatec (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZVÂNTURÁTIC, -Ă, zvânturatici, -ce, adj. (Fam.) Zvânturat. [Var.: zvânturátec, -ă adj.] – Zvântura + suf. -atic.

zvânturatic, ~ă a [At: POLIZU / V: ~tec / S și: sv~ / Pl: ~ici, ~ice / E: zvântura + -atic] 1-2 a Zvăpăiat (1-2). 3 Aventuros (16).

ZVÂNTURÁTIC, -Ă, zvânturatici, -ce, adj. Zvânturat. [Var.: zvânturátec, -ă adj.] – Zvântura + suf. -atic.

ZVÂNTURÁTIC, -Ă, zvânturatici, -ce, adj. Zvânturat. [Var.: zvânturátec, -ă adj.] – Din zvântura + suf. -atic.

ZVÂNTURÁTIC ~că (~ci, ~ce) v. ZVÂNTURAT. /a se zvântura + suf. ~ic

ZVÂNTURÁTEC, -Ă adj. v. zvânturatic.

ZVÂNTURÁTEC, -Ă adj. v. zvânturatic.

ZVÂNTURÁTEC, -Ă adj. v. zvânturatic.

svânturatic, a vz zvânturatic

zvânturatec, ~ă a vz zvânturatic

zvînturatec, -ă adj. v. zvînturatic.

zvînturatic, -ă adj. (fam.; despre oameni) Zvînturat. • pl. -ci, -ce. și zvînturatec, -ă adj. /zvîntura + -atic.

ZVÎNTURÁTEC, -Ă adj. v. zvînturatic.

ZVÎNTURÁTIC, -Ă, zvînturatici, -e, adj. (Și în forma zvînturatec) Zvînturat. Pe măsură ce creștea... semăna cu mamă-sa, fiind tot mai frumoasă și zvînturatecă. PAS, Z. I 183. ♦ (Substantivat) Aventurier. În zilele lui Despot-vodă... ale aceștia zvînturatic de geniu. BĂLCESCU, O. II 176. – Variantă: zvînturátec, -ă adj.

vînturátic, -ă adj. Cam vînturat, cam zvăpăĭat, sturlubatic, fluturatic. – Și zv-.

zvînturát(ic), V. vînturatic.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

zvânturátic (fam.) adj. m., pl. zvânturátici; f. zvânturátică, pl. zvânturátice

zvânturátic adj. m., pl. zvânturátici; f. sg. zvânturátică, pl. zvânturátice


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ZVÂNTURÁTIC adj. v. aventuros.

ZVÂNTURÁTIC adj. 1. v. neserios. 2. v. zburdalnic.

arată toate definițiile

Intrare: zvânturatic
zvânturatic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zvânturatic
  • zvânturaticul
  • zvânturaticu‑
  • zvânturatică
  • zvânturatica
plural
  • zvânturatici
  • zvânturaticii
  • zvânturatice
  • zvânturaticele
genitiv-dativ singular
  • zvânturatic
  • zvânturaticului
  • zvânturatice
  • zvânturaticei
plural
  • zvânturatici
  • zvânturaticilor
  • zvânturatice
  • zvânturaticelor
vocativ singular
plural
zvânturatec adjectiv
adjectiv (A10)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zvânturatec
  • zvânturatecul
  • zvânturatecu‑
  • zvânturatecă
  • zvânturateca
plural
  • zvânturateci
  • zvânturatecii
  • zvânturatece
  • zvânturatecele
genitiv-dativ singular
  • zvânturatec
  • zvânturatecului
  • zvânturatece
  • zvânturatecei
plural
  • zvânturateci
  • zvânturatecilor
  • zvânturatece
  • zvânturatecelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

zvânturatic zvânturatec

etimologie:

  • Zvântura + sufix -atic.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRM NODEX