7 definiții pentru zimnic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

zimnic sn vz zemnic

zemnic s.n. (înv., reg.) Pivniță, beci. Zemnicele cu hrană și băutură (SADOV.). ♦ Adăpost în pămînt în care se țin stupii • pl. -ce, (reg.) -ci. /<bg. земник, ucr. земник.

zémnic și zí- n., pl. e (rut. zemnik, d. zémno, frig; bg. zimnik). Pivniță maĭ mică de păstrat legume orĭ stupĭ. – Mold. Pop. zămnic. În Munt. vest boșcă. V. ĭestic, celar, gherghir.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

zímnic (-ce), s. n. – Beci, pivniță, magazie. – Var. zemnic, semnic. Bg. zimnik (Tiktin; Conev 80), din sl. ziminŭ „de iarnă”.

ZÍMNIC, zímnice, s. n. (Var.) Zemnic. (din bg. zimnik < sl. ziminŭ = de iarnă)

Intrare: zimnic
substantiv neutru (N2)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zimnic
  • zimnicul
  • zimnicu‑
plural
  • zimnice
  • zimnicele
genitiv-dativ singular
  • zimnic
  • zimnicului
plural
  • zimnice
  • zimnicelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)