16 definiții pentru zidi dzidi


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZIDÍ, zidesc, vb. IV. Tranz. 1. A ridica un zid; p. gener. a ridica o clădire; a clădi, a construi. ◊ Refl. Fig. A se forma; a se înălța. 2. A închide într-un zid sau între ziduri. 3. (În concepția creștină, despre Dumnezeu) A crea (lumea). – Din sl. zĭdati.

zidi2 [At: PSALT. 274 / V: (înv) zâdi / Pzi: ~desc / E: slv зидати, зидѫ] (Fșa) 1 vt A asambla diverse materiale pentru a realiza o construcție sau un element de construcție Si: (îvr) a zidui (1), (înv) a zidări1. 2 vt (C. i. clădiri, construcții etc.) A realiza prin asamblarea unor materiale Si: a clădi, a construi, a dura, a edifica, a înălța, a ridica, (îvr) a zidui (2). 3 vt (Pex) A ctitori. 4 vr (Fig; d. nori) A se îngrămădi. 5 vt (Înv; fam) A întemeia. 6 vt A închide în zid (1) sau între ziduri Si: a zidui (3). 7 vt A astupa cu zid (1) Si: a zidui (4). 8 vt (Fig; mai ales în concepția creștină, d. Dumnezeu) A crea lucruri și ființe Si: a face, a făuri, a plăsmui1, (rar) a plăsni. 9 vt (Fig; pex) A întrupa. 10 vr (Fig) A se forma. 11 vr (Fig) A se înălța.

ZIDÍ, zidesc, vb. IV. Tranz. 1. A ridica un zid; p. gener. a ridica o clădire; a clădi, a construi. ♦ Refl. Fig. A se forma; a se înălța. 2. A închide într-un zid sau între ziduri. 3. (În concepția creștină, despre Dumnezeu) A crea (lumea). – Din sl. zĩdati.

ZIDÍ, zidesc, vb. IV. Tranz. 1. A executa o zidărie; p. ext. a ridica o clădire, a face o construcție; a clădi, a Construi. Întorcîndu-se în patria sa, el zidi o biserică de piatră foarte frumoasă, în satul Bălăcești. BĂLCESCU, O. I 82. Văzut-ai vreodată cum începe a zidi casele? DRĂGHICI, R. 44. ◊ Fig. El zidea în închipuire o altă lume, mai frumoasă decît aceea aevea. GANE, N. II 63. Poți zidi o lume-ntreagă, poți s-o sfărîmi... orice-ai spune, Peste toate o lopată de țărînă se depune. EMINESCU, O. 1134. ◊ Refl. Fig. A se forma; a se înălța. Nori ca de bazalt de aspri se zidesc pe-albastra boltă. EMINESCU, O. IV 134. Tot ninge... troianul mereu se tot zidește. contemporanei, VII 264. 2. A închide într-un zid, într-o zidărie. Aici să-mi durați mănăstire naltă... Iar de nu, apoi V-oi zidi pe voi, V-oi zidi de vii Chiar în temelii! ALECSANDRI, P. P. 187. ◊ Refl. Mulți călugări spărgeau zidul [catacombei], intrau înăuntru, zidindu-se. SAHIA, U.R.S.S. 46. 3. (în concepția creștină, despre dumnezeu) A Crea. Pe un om drept la înfățișare și la suflet l-a zidit același dumnezeu care m-a zidit pe mine. SADOVEANU, O. VII 21. Toate pentru pămînt a fi zidite se arată de cătră induratul dumnezeu. EMINESCU, N. 45. Omule... crezi că jivinile toate sînt pentru tine zidite? CONACHI, P. 267.

ZIDÍ, zidesc, vb. IV. Tranz. 1. A executa o zidărie; p. ext. a ridica o clădire, a face o construcție, a clădi, a construi. ♦ Refl. Fig. A se forma; a se înălța. 2. A închide într-un zid, într-o zidărie. 3. (În concepția creștină, despre dumnezeu) A crea. – Slav (v. sl. zĩdati).

A ZIDÍ ~ésc tranz. 1) (clădiri, case etc.) A realiza prin lucrări de zidărie; a construi; a clădi; a ridica; a înălța; a dura. 2) (obiecte, persoane) A închide într-un zid sau între ziduri. 3) fig. rel. (lumea animală și vegetală) A face să ia ființă; a întemeia; a înființa; a fonda. /<sl. zidati

A SE ZIDÍ pers. 3 se ~éște intranz. A lua naștere; a lua ființă; a se forma; a se constitui. /<sl. zidati

zidì v. 1. a închide în zid: a fost zidită de vie; 2. a construi: a zidi o casă; 3. fig. a crea: D-zeu a zidit lumea. [Slav. ZIDATI, a edifica].

zidésc v. tr. (vsl. zidati). Fac din zid, clădesc, construĭesc, edific: a zidi o casă, un oraș. Fig. Creĭez, fac: Dumnezeŭ a zidit lumea. Închid în zid: legenda zice că nevasta meșteruluĭ Manole a fost zidită de vie. V. intr. Fac zidurĭ: Romaniĭ aŭ zidit mult.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

zidí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zidésc, imperf. 3 sg. zideá; conj. prez. 3 să zideáscă

zidí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zidésc, imperf. 3 sg. zideá; conj. prez. 3 sg. și pl. zideáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ZIDÍ vb. 1. a clădi, a construi, a dura, a face, a înălța, a ridica, (livr.) a edifica, (înv.) a temeia. (A ~ o nouă școală.) 2. (BIS.) a crea, a face. (Biblia scrie că Dumnezeu a ~ lumea.)

ZIDI vb.1. a clădi, a construi, a dura, a face, a înălța, a ridica, (livr.) a edifica, (înv.) a temeia. (A ~ o nouă școală.) 2. (BIS.) a crea, a face. (Biblia scrie că Dumnezeu a ~ lumea.)

A zidi ≠ a dărâma, a strica

Intrare: zidi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zidi
  • zidire
  • zidit
  • ziditu‑
  • zidind
  • zidindu‑
singular plural
  • zidește
  • zidiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • zidesc
(să)
  • zidesc
  • zideam
  • zidii
  • zidisem
a II-a (tu)
  • zidești
(să)
  • zidești
  • zideai
  • zidiși
  • zidiseși
a III-a (el, ea)
  • zidește
(să)
  • zidească
  • zidea
  • zidi
  • zidise
plural I (noi)
  • zidim
(să)
  • zidim
  • zideam
  • zidirăm
  • zidiserăm
  • zidisem
a II-a (voi)
  • zidiți
(să)
  • zidiți
  • zideați
  • zidirăți
  • zidiserăți
  • zidiseți
a III-a (ei, ele)
  • zidesc
(să)
  • zidească
  • zideau
  • zidi
  • zidiseră
dzidi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

zidi dzidi

  • 1. A ridica un zid.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: ridica înălța antonime: dărâma strica
    • 1.1. prin generalizare A ridica o clădire.
      exemple
      • Întorcîndu-se în patria sa, el zidi o biserică de piatră foarte frumoasă, în satul Bălăcești. BĂLCESCU, O. I 82.
        surse: DLRLC
      • Văzut-ai vreodată cum începe a zidi casele? DRĂGHICI, R. 44.
        surse: DLRLC
      • figurat El zidea în închipuire o altă lume, mai frumoasă decît aceea aevea. GANE, N. II 63.
        surse: DLRLC
      • figurat Poți zidi o lume-ntreagă, poți s-o sfărîmi... orice-ai spune, Peste toate o lopată de țărînă se depune. EMINESCU, O. 1134.
        surse: DLRLC
    • 1.2. reflexiv figurat A se forma; a se înălța.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 2 exemple
      exemple
      • Nori ca de bazalt de aspri se zidesc pe-albastra boltă. EMINESCU, O. IV 134.
        surse: DLRLC
      • Tot ninge... troianul mereu se tot zidește. CONTEMPORANUL, VII 264.
        surse: DLRLC
  • 2. A închide într-un zid sau între ziduri.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 2 exemple
    exemple
    • Aici să-mi durați mănăstire naltă... Iar de nu, apoi V-oi zidi pe voi, V-oi zidi de vii Chiar în temelii! ALECSANDRI, P. P. 187.
      surse: DLRLC
    • reflexiv Mulți călugări spărgeau zidul [catacombei], intrau înăuntru, zidindu-se. SAHIA, U.R.S.S. 46.
      surse: DLRLC
  • 3. (În concepția creștină, despre Dumnezeu) A crea (lumea).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: crea face fonda înființa întemeia 3 exemple
    exemple
    • Pe un om drept la înfățișare și la suflet l-a zidit același dumnezeu care m-a zidit pe mine. SADOVEANU, O. VII 21.
      surse: DLRLC
    • Toate pentru pămînt a fi zidite se arată de cătră înduratul dumnezeu. EMINESCU, N. 45.
      surse: DLRLC
    • Omule... crezi că jivinile toate sînt pentru tine zidite? CONACHI, P. 267.
      surse: DLRLC

etimologie: