zaciu sm vz zapciu

zapcii [At: NECULCE, L. 373 / V: zăpci, zăpcia², (înv) zăp~ / Pzi: ~esc / E: zapciu] 1 vt (Înv; c.i. persoane) A încasa cu forța dările sau datoriile Si: a executa (16). 2-3 vi (Rar) A trăi ca un zapciu (2,16).

zapciu sm [At: NECULCE, L. 179 / V: (Înv) zaciu, zăp~ / Pl: ~ii / E: tc *zaptçi, cf bg запция] 1 (În Evul Mediu în Țara Românească) Rang de conducător al unei plase care strângea dările. 2 Persoană care are rangul de zapciu (1) Si: (reg) zbir¹ (3). 3 Funcția zapciului (2) Si: (îvp) zapcierie (1), (înv) zapcilâc (1), (îrg) zapciret. 4 Titlul zapciului (2). 5 Perioadă în care se exercită funcția de zapciu (3). 6 (Pex) Subprefect (1). 7 (Îrg; îe) A sta ~ A supraveghea și a grăbi pe cineva. 8 (Rar) Primar². 9 (Reg) Îngrijitor de drum. 10 (Înv) Grad în armată, echivalent cu cel de căpitan (1). 11 (Înv) Persoană care are gradul de zapciu (10). 12 (Înv) Funcția zapciului (11). 13 (Înv) Titlul zapciului (11). 14 (Înv) Perioadă în care se exercită funcția de zapciu (12). 15 (Înv) Agent de poliție. 16 (Înv) Persoană care are gradul de zapciu (15). 17 (Înv) Funcția zapciului (16). 18 (Înv) Titlul zapciului (16). 19 (Înv) Perioadă în care se exercită funcția de zapciu (17). 20 (Înv; pex) Jandarm. 21 (Înv; fam; prt) Om rău Si: câine (11).

zăpci v vz zapcii

zăpcia² v vz zapcii

zăpcii v vz zapcii

zăpciu sm vz zapciu

zapcii vb. IV. tr. (înv.) A încasa cu forța dările sau datoriile de la cineva; a executa. Să nu ne zapciască! – Să nu ne mai împlinească! (C. NEGR.). • prez.ind. -iesc. /zapciu + -i.

zapciu s.m. 1 (în Ev. Med., în Țara Rom.) Dregător subordonat ispravnicului, însărcinat cu conducerea unei plase (și cu strîngerea dărilor). Cumpărau, cu ajutorul zapciului..., toată bruma de bucate (CA. PETR.). 2 (milit.; înv.) Grad în armată, echivalent cu cel de căpitan. ♦ Persoană care avea acest grad. Vel-căpitan de dorobanți cu zapciii săi și cu cîțiva din brasla armenească (FIL.). 3 (înv.) Funcționar polițienesc în subordine; agent de poliție; sergent de stradă. La toate răspîntenile cîte un zapciu al agiei oprea carele (C. NEGR.). • pl. -cii. /<tc. zaptiye.

†ZAPCII (-ciesc) vb. tr. A executa pe cineva pentru plata dărilor, a împlini: scria și la Petri Șipon generalul, ce era în Iași, să zapciească pre caimacami pentru banii poclonului lui (NEC.) [zapciu].

†ZAPCIU sm. 1 Subprefect: alt cioroiu... a dus o găină moțată la un ~ (JIP.) ¶ 2 Cel ce vine să strîngă dările și în caz de neplată, să vîndă avutul datornicului, împlinitor, executor; agent polițienesc, jandarm: pus-au îndată bani mulți pre boieri de au dat împrumut, cu zapcii strîngători de bani Greci (MUST.); boierii, neamurile și acei cinstiți pămînteni nu pot fi rădicați de zapcii... căci casele lor nu pot fi călcate, pînă nu se va dovedi mai întîiu de divan vina lor (ST.-ȘCH.); F a sta ~, a sta de capul cuiva: vătavul de stolnicei stă ~ asupra stolniceilor pentru rînduiala bucatelor (LET.) [tc. zabtğy].

ZAPCII, zapciesc, vb. IV. Tranz. (Învechit) A încasa cu forța dările sau datoriile de la cineva; a executa. Să micșureze dăjdiile! – Să nu ne zapciască! – Să nu ne mai împlinească! – Să nu ne mai jăfuiască! NEGRUZZI, S. I 154.

ZAPCIU, zapcii, s. m. (Învechit) 1. Cîrmuitor al unei plăși (subordonat ispravnicului). Degrabă el trămitea ispravnici, zapcii și pomojnici ca să ridice satele, să sape și să scormone sălașele de vechi cetăți. ODOBESCU, S. II 411. [Guvernatorii] tractau pe domnii noștri ca pe niște zapcii, le trimeteau ordine scrise și verbale și-apoi să nu le fi urmat. GHICA, S. A. 30. Ispravnicii și mai cu seamă zapciii... găsiră ocaziune a jefui poporul, luînd de la săteni însutit decît li se ordona. I. IONESCU, M. 253. Văd îndat-o copiliță, Oltencuță cu ochi viu, Numai zdrențe-a ei foliță, Cum o bate un zapciu. BOLLIAC, O. 196. 2. Rang în armată; căpitan. Avantgarda se compunea din:... vel-căpitan de dorobanți cu zapciii săi. FILIMON, C. 312. 3. Funcționar polițienesc în subordine; paznic, dorobanț, sergent de stradă. De dimineață pompierii stropiseră podul, și la toate răspintenile cîte un zapciu al agiei oprea carele să nu se vîre, pînă după trecerea alaiului. NEGRUZZI, S. I 29.

ZAPCIU, zapcii, s. m. (Înv.) 1. Cîrmuitor al unei plăși, subordonat ispravnicului (și însărcinat cu strîngerea dărilor). 2. Grad în armată; căpitan. 3. Agent de poliție; sergent de stradă. – Tc. zabtçi.

A ZAPCII ~esc tranz. înv. (plăți sau datorii neachitate) A încasa prin constrângere. /Din zapciu

ZAPCIU ~i m. înv. 1) Slujbaș care strângea datoriile și plățile neachitate. 2) Dregător însărcinat cu conducerea unei plase. 3) Agent de poliție; polițist. /<turc. zaptiye

zapciu m. od. 1. subprefectul unei plăși (în opozițiune cu vătaf): la ispravnic și zapciu geaba merg și geaba viu POP.; 2. agent executiv: șase zapcii pentru împliniri de bani FIL.; 3. în special, sergent de stradă: la toate răspântiile câte un zapciu al agiei opria carele... până după trecerea alaiului NEGR. [Turc. ZABTČY, administrator].

2) zapciésc¹ v. tr. (d. zapciŭ). Fam. Execut aspru ca să plătească. V. intr. Trăĭesc ca zapciŭ.^[1]

zapciíe f. Zapcierie. Taht.

zapcíŭ m. (turc. zabtčy, cel ce ține în disciplină, rudă cu zabit, șef. V. zapt și zabet). Vechĭ. Executor, jandarm. Ofițer. Suprefect de plasă. Azĭ. Iron. Administrator (suprefect de plasă, pomojnic) chilpirgiŭ.

zăpcésc, V. zapciesc.

zapcii (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zapciesc (desp. -ci-esc), 3 sg. zapciește, imperf. 1 zapciam (desp. -ci-am); conj. prez. 1 sg. să zapciesc, 3 să zapciască; ger. zapciind (desp. -ci-ind)

zapciu s. m., art. zapciul; pl. zapcii, art. zapciii (desp. -ci-ii)

zapcii (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zapciesc (-ci-esc), imperf. 3 sg. zapcia (-ci-a); conj. prez. 3 să zapciască; ger. zapciind (-ci-ind)

zapciu s. m., art. zapciul; pl. zapcii, art. zapciii (-ci-ii)

zapcii vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zapciesc (sil. -ci-esc), imperf. 3 sg. zapcia (sil. -ci-a); conj. prez. 3 sg. și pl. zapciască; ger. zapciind (sil. -ci-ind)

zapciu s. m., art. zapciul; pl. zapcii, art. zapciii

zapciu, -cii pl., -ciii pl. a. corectat(ă)

ZAPCIU, zapcii, s. m. 4. (Argou) Cîine. (din tc. zaptci)

ZAPCII vb. v. executa.

ZAPCIU s. v. agent, executor, gardian, sergent, subprefect.

zapcii vb. v. EXECUTA.

zapciu s. v. AGENT. EXECUTOR. GARDIAN. SERGENT. SUBPREFECT.