7 definiții pentru vitupera

VITUPERÁ, vituperez, vb. I. Tranz. (Livr.) A blama, a defăima, a denigra. – Din fr. vitupérer, lat. vituperare.

VITUPERÁ, vituperez, vb. I. Tranz. (Livr.) A blama, a defăima, a denigra. – Din fr. vitupérer, lat. vituperare.

vituperá (a ~) (livr.) vb., ind. prez. 3 vitupereáză

VITUPERÁ vb. v. bârfi, blama, calomnia, cleveti, defăima, denigra, discredita, ponegri.

VITUPERÁ vb. I. tr. (Liv.) A defăima, a blama, a denigra. [< fr. vitupérer, cf. lat. vituperare].

VITUPERÁ vb. tr. a defăima, a blama, a denigra. (< fr. vitupérer, lat. vituperare)


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

vituperá vb., ind. prez. 1 sg. vituperéz, 3 sg. și pl. vitupereáză

vitupera vb. v. BÎRFI. BLAMA. CALOMNIA. CLEVETI. DEFĂIMA. DENIGRA. DISCREDITA. PONEGRI.

Intrare: vitupera
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • vitupera
  • vituperare
  • vituperat
  • vituperatu‑
  • vituperând
  • vituperându‑
singular plural
  • vituperea
  • vituperați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • vituperez
(să)
  • vituperez
  • vituperam
  • vituperai
  • vituperasem
a II-a (tu)
  • vituperezi
(să)
  • vituperezi
  • vituperai
  • vituperași
  • vituperaseși
a III-a (el, ea)
  • vituperea
(să)
  • vitupereze
  • vitupera
  • vituperă
  • vituperase
plural I (noi)
  • vituperăm
(să)
  • vituperăm
  • vituperam
  • vituperarăm
  • vituperaserăm
  • vituperasem
a II-a (voi)
  • vituperați
(să)
  • vituperați
  • vituperați
  • vituperarăți
  • vituperaserăți
  • vituperaseți
a III-a (ei, ele)
  • vituperea
(să)
  • vitupereze
  • vituperau
  • vitupera
  • vituperaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

vitupera

etimologie: