4 intrări

22 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

*vezicatoáre și -ătoáre f., pl. orĭ (fr. vésicatoire, „care face să se beșice pelea”, d. lat. vesicare, „a se unfla”, care vine d. vesica, „beșică”. V. beșică). Med. Emplastru care face să se beșice pelea. – Curat rom. ar fi beșicătoare.

VEZICATÓR, -OÁRE, vezicatori, -oare, adj., s. n. (Substanță, medicament) care produce vezicule pe piele; vezicant. – Din fr. vésicatoire.

vezicator, ~oare [At: I. GOLESCU, C. / V: ~cătoare (Pl și: înv, ~cători) sf, (rar) ~ie a, (înv) vizecătoare sf, vizicatăr sn, vizicatoare, vizicatorie, vizicătoare (Pl și: vizicători) sf / Pl: ~i, ~oare, (înv) ~i sf / E: fr vésicatoire, lat vesicatorius, -a, -um] 1 sf, (rar) sn Plasture îmbibat cu o substanță iritantă care provoacă formarea unor vezicule (4) pe piele și care se folosește ca mijloc terapeutic în anumite boli Si: (înv) vezicatură (1). 2 sf, (rar) sn Substanță iritantă care produce vezicule (4) pe piele și care se folosește ca mijloc terapeutic Si: (înv) vezicatură (2). 3 a Care produce vezicule (4) Si: vezicant (2).

vezicator, -oare adj., s.f. (Substanță, medicament) care determină apariția de vezicule pe piele, provocînd o congestie locală; vezicant. • pl. -ori, -oare. /<fr. vésicatoire.

VEZICATÓR, -OÁRE, vezicatori, -oare, adj. Vezicant. – Din fr. vésicatoire.

VEZICĂTOÁRE, vezicători, s. f. Nume dat diferitelor substanțe care produc bășicarea pielii și care se folosesc ca mijloc terapeutic în unele afecțiuni. (Atestat în forma vizicatorie) Cîtă frică aveai atuncea, cînd numai o vizicatorie voiem a-ți pune. DRĂGHICI, R. 115. – Variantă: (învechit) vizicatórie, vizicatorii, s. f.

VIZICATÓRIE s. f. v. vezicătoare.

VEZICĂTOÁRE, vezicători, s. f. Substanță care produce bășicarea pielii și care se folosește ca mijloc terapeutic în unele afecțiuni. – După fr. vésicatoire.

VEZICATÓR s.n. Medicament extern care provoacă vezicule pe piele. [< fr. vésicatoire].

VEZICATÓR, -OÁRE adj. (despre substanțe, medicamente) care determină apariția de vezicule (2) pe piele, provocând o congestie locală; vezicant. (< fr. vésicatoire)

VEZICATÓR2 ~i m. Medicament care provoacă apariția unor vezicule pe piele. /<fr. vésicatoire

VEZICATÓR1 ~oáre (~óri, ~oáre) v. VEZICANT. /<fr. vésicatoire

vezicătoare f. blastru ce produce bășici pe piele (= fr. vésicatoire).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

vezicatór2 s. n., pl. vezicatoáre

vezicatór1 adj. m., pl. vezicatóri; f. sg. și pl. vezicatoáre

vezicatór s. n., pl. vezicatoáre

vezicatór adj. m., pl. vezicatóri; f. sg. și pl. vezicatoáre

arată toate definițiile

Intrare: vezicatoare
vezicatoare
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: vezicator (adj.)
vezicator1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vezicator
  • vezicatorul
  • vezicatoru‑
  • vezicatoare
  • vezicatoarea
plural
  • vezicatori
  • vezicatorii
  • vezicatoare
  • vezicatoarele
genitiv-dativ singular
  • vezicator
  • vezicatorului
  • vezicatoare
  • vezicatoarei
plural
  • vezicatori
  • vezicatorilor
  • vezicatoare
  • vezicatoarelor
vocativ singular
plural
Intrare: vezicator (s.n.)
vezicator2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vezicator
  • vezicatorul
  • vezicatoru‑
plural
  • vezicatoare
  • vezicatoarele
genitiv-dativ singular
  • vezicator
  • vezicatorului
plural
  • vezicatoare
  • vezicatoarelor
vocativ singular
plural
vezicătoare substantiv feminin
substantiv feminin (F116)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vezicătoare
  • vezicătoarea
plural
  • vezicători
  • vezicătorile
genitiv-dativ singular
  • vezicători
  • vezicătorii
plural
  • vezicători
  • vezicătorilor
vocativ singular
plural
vezicatorie substantiv feminin
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DLRLC
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vezicatorie
  • vezicatoria
plural
  • vezicatorii
  • vezicatoriile
genitiv-dativ singular
  • vezicatorii
  • vezicatoriei
plural
  • vezicatorii
  • vezicatoriilor
vocativ singular
plural
vizicatorie substantiv feminin
substantiv feminin (F135)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vizicatorie
  • vizicatoria
plural
  • vizicatorii
  • vizicatoriile
genitiv-dativ singular
  • vizicatorii
  • vizicatoriei
plural
  • vizicatorii
  • vizicatoriilor
vocativ singular
plural
Intrare: vezicătoare
vezicătoare
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

vezicator (adj.)

  • 1. Care produce vezicule pe piele.
    surse: DEX '09 MDN '00 sinonime: vezicant

etimologie:

vezicator (s.n.) vezicătoare vezicatorie vizicatorie

  • 1. Substanță, medicament care produce vezicule pe piele.
    surse: DEX '09 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • Cîtă frică aveai atuncea, cînd numai o vizicatorie voiem a-ți pune. DRĂGHICI, R. 115.
      surse: DLRLC
  • comentariu NODEX indică s. m., nesusținut de alte dicționare, iar DLRLC indică doar varientele feminine.
    surse: dexonline

etimologie: