opțiuni
  • info

2 intrări

24 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

vexare sf [At: PONTBRIANT, D. / Pl: ~xări / E: vexa] 1 (Îdt) Nedreptățire. 2 (Îdt) Persecutare. 3 (Rar) Jignire. 4 (Pex; rar) Contrariere.

vexare s.f. Acțiunea de a vexa și rezultatul ei. • pl. -ări. /v. vexa.

VEXARE s.f. Acțiunea de a vexa. [< vexa].

VEXA, vexez, vb. I. Tranz. A răni pe cineva în amorul său propriu; a jigni, a ofensa; p. ext. a contraria. – Din fr. vexer, lat. vexare.

vesa v vz vexa

vexa [At: PONTBRIANT, D. / V: (înv) vesa / E: fr vexer] 1 vt (Îdt) A nedreptăți. 2 vt (Îdt) A persecuta. 3 vt A răni pe cineva în amorul propriu Si: a jigni, a ofensa. 4 vt (Pex) A contraria (4). 5 vr (Fam) A se supăra (simțindu-se jignit).

vexa vb. I. 1 tr. A jigni, a ofensa. Pe Georgeta o vexase pur și simplu (CĂL.). ♦ Ext. A contraria. 2 refl. (fam.) A se supăra (simțindu-se jignit). • prez.ind. -ez. /<fr. vexer, lat. vexare.

VEXA, vexez, vb. I. Tranz. (Livr.) A răni pe cineva în amorul său propriu; a jigni, a ofensa; p. ext. a contraria. – Din fr. vexer, lat. vexare.

VEXA, vexez, vb. I. Tranz. A jigni, a ofensa; a contraria. O vexase pur și simplu. CĂLINESCU, E. O. II 20.

VEXA vb. I. tr. A contraria; a ofensa, a jigni. [< fr. vexer, cf. lat. vexare].

VEXA vb. tr. a ofensa, a jigni. ◊ a contraria. (< fr. vexer, lat. vexare)

A VEXA ~ez tranz. livr. (persoane) A înjosi prin vorbe sau prin purtare nedemnă; a jigni; a insulta; a ofensa. /<lat. vexare, fr. vexer

vexà v. a jigni, a supăra.

*vexéz v. tr. (lat. vexare, d. vehere, vectum, *vexum, a trage). Lovesc pin dispozițiunĭ rele: a vexa negoțu.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

vexa (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. vexez, 3 vexează; conj. prez. 1 sg. să vexez, 3 să vexeze

vexa (a ~) vb., ind. prez. 3 vexează

vexa vb., ind. prez. 1 sg. vexez, 3 sg. și pl. vexează

vexez, -xează 3.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

VEXARE s. v. insultare, jignire, ofensare, ultragiere.

vexare s. v. INSULTARE. JIGNIRE. OFENSARE. ULTRAGIERE.

VEXA vb. v. contraria.

VEXA vb. v. insulta, jigni, ofensa, ultragia.

vexa vb. v. INSULTA. JIGNI. OFENSA. ULTRAGIA.

VEXA vb. a contraria, a șoca, (fig.) a izbi. (M-au ~ cele auzite.)

Intrare: vexare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vexare
  • vexarea
plural
  • vexări
  • vexările
genitiv-dativ singular
  • vexări
  • vexării
plural
  • vexări
  • vexărilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: vexa
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • vexa
  • vexare
  • vexat
  • vexatu‑
  • vexând
  • vexându‑
 singular plural
  • vexează
  • vexați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • vexez
 (să)
  • vexez
  • vexam
  • vexai
  • vexasem
a II-a (tu)
  • vexezi
 (să)
  • vexezi
  • vexai
  • vexași
  • vexaseși
a III-a (el, ea)
  • vexează
 (să)
  • vexeze
  • vexa
  • vexă
  • vexase
plural I (noi)
  • vexăm
 (să)
  • vexăm
  • vexam
  • vexarăm
  • vexaserăm
  • vexasem
a II-a (voi)
  • vexați
 (să)
  • vexați
  • vexați
  • vexarăți
  • vexaserăți
  • vexaseți
a III-a (ei, ele)
  • vexează
 (să)
  • vexeze
  • vexau
  • vexară
  • vexaseră
vesa
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

vexare, vexărisubstantiv feminin

etimologie:
  • vexa DN

vexa, vexezverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.