vedera [At: (a. 1776) IORGA, S. D. XXI, 71 / V: ~ri / Pzi: ~rez / E: vedere¹] 1 vi (Ban; Trs) A lumina. 2 vt (Înv) A da la iveală. 3 vt (Înv) A scoate în evidență. 4 vr (Înv) A se imagina într-o anumită situație, într-o anumită postură Si: a se vedea (178).

VEDERA vb. I v. învedera.

învedera [At: DOSOFTEI, V. S. 90 / Pzi: ~rez / E: în- + vedere] 1-2 vtr (Ccr) A (se) face vizibil. 3-4 vtr (A face să devină sau) a deveni evident Si: a (se) dovedi, a (se) evidenția. 5 vt (Rar) A face cunoscut Si: a prezenta. 6 vi (Ban) A lumina.

veder sn vz videre

vederă sf vz videre

vedere² sf vz videre

vederi v vz vedera

vediră sf vz videre

vidară sf vz videre

vidără¹ sf vz videre

vider sn vz videre

videră sf vz videre

videre sf [At: LB / V: ~ră, ~dără, ~dire (A și: vidire), ~diră, ~dară, ved~, vederă, vediră, veder sn, vider sn, vidră, virdră / Pl: ~ri, ~ / E: mg veder, vödör (dal vidër, vider, vöder) cf vadră] (Reg) 1 Găleată (de lemn). 2 Doniță (1). 3 Hârdău (1). 4-6 (Udp „de”) Conținutul unei videre (1-3). 7-9 Vadră (7-9).

vidiră sf vz videră

vidire sf vz videre

vidră² sf vz videre

virdră sf vz videre

vederi vb. IV. v. vedera.

videră s.f. v. videre.

videre s.f. (reg.) Vadră. • pl. -i, -e. și videră, vederă s.f. /<magh. veder, vödor, dial. vidër, vöder.

ÎNVEDERA, învederez, vb. I. 1. Tranz. A face să se înțeleagă bine, clar; a arăta în mod evident, a demonstra; a descoperi. Toate faptele lui învederau hotărîrea lui d-a rupe legătura cu turcii. BĂLCESCU, O. II 37. ◊ Refl. pas. Arătă îndată hîrtie, hîrtie prin care se învedera că bucățica aceea de grădină îi era vîndută lui. CAMILAR, N. I 22. Coșbuc e poet țăran... Aceasta se învederează mai ales prin comparație între creațiunea lui Coșbuc și creațiunea poeților noștri de azi, eminescieni. GHEREA, ST. CR. III 361. 2. (Rar) A prezenta, a face cunoscut. Neștiute... vor rămînea din nenorocire toate lucrările noastre... pre cît nu le vom învedera lumii subt o formă mai accesibilă. ODOBESCU, S. III 642. – Variantă: vedera (CONACHI, P. 41, HODOȘ, P. P. 214) vb. I.

ÎNVEDERA vb. tr., refl. a (se) face vizibil, evident, clar; a (se) releva. (< în- + vedere)

A ÎNVEDERA ~ez tranz. 1) A face să fie clar; a arăta în mod evident; a demonstra. Opera lui ~ează un talent veritabil. 2) rar (acțiuni sau rezultate ale acestora) A face să devină cunoscut; a aduce la cunoștință. /în + vedere

învederà v. a pune în vedere, a demonstra până la evidență.

învederéz v. tr. (d. vedere). L. V. Arăt, vădesc, scot în evidență. Adj. Învederat. Evident, vădit. – La Dos. și Con. ved-. V. real, aĭevea.

vederéz, V. învederez.

vedera vb., ind. prez. 1 sg. vederez, 3 sg. și pl. vederează

învedera (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. învederez, 3 învederează; conj. prez. 1 sg. să învederez, 3 să învedereze

învedera (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 învederează

învedera vb., ind. prez. 1 sg. învederez, 3 sg. și pl. învederează

ÎNVEDERA vb. v. accentua, evidenția, întări, marca, puncta, releva, reliefa, sublinia.

învedera vb. v. ACCENTUA. EVIDENȚIA. ÎNTĂRI. MARCA. PUNCTA. RELEVA. RELIEFA. SUBLINIA.

vedera, vb. intranz. – v. videra („a lumina”).

vedera, vb. intranz. – v. videra.

videre, videri, s.n. – (reg.) Găleată, căldare: „Cu vin roșu strecurat, / Cu videre măsurat” (Calendar, 1980: 8). – Din magh. vödör „găleată” (dial. vidër, vider, vöder) (MDA).

videre, -i, s.n. – Găleată, căldare: „Cu vin roșu strecurat, / Cu videre măsurat” (Calendar 1980: 8). – Din magh. vödör „găleată”.